Muzeul de Arte Frumoase din Erevan

Plecand de la Moscova spre Armenia, traversezi spectaculoasa insiruire a Muntilor Caucaz si surprizele nu vor inceta nici dupa ce ajungi la Erevan, unde descoperi la tot pasul vestigii ale unor stravechi civilizatii, caci Armenia este locul de intalnire al unor culturi si personalitati de exceptie, si peste toate priveste melancolic si acoperit de zapada Muntele Ararat, parca desprins din paginile Vechiului Testament.

Sunt istorii incepute cu mii de ani in urma, in vremea imperiului Urartu, Armenia fiind asezata sub un destin geopolitic complicat, supravietuind din greu marilor incursiuni persane, romane si mult mai tarziu ale Imperiului Rus, tara foarte mica, dar cu o exceptionala traditie spirituala, fiind confruntata cu dusmani puternici si de neinvins. Armenia a fost primul stat ce a recunoscut oficial religia crestina, cu 11 ani inainte de Edictul lui Constantin, supravietuind ca enclava a unei lumi cu valori occidentale, plasata in plin Orient, nascand un alfabet nou, puternica si victorioasa arma impotriva asimilarii culturale.

Cuprinsa in aria artistica a Orientului, mostenind motive ancestrale din cultura Urartu sau din patrimoniul Mesopotamiei, al Persiei si al Asiei Mici, Armenia cunoaste experienta elenismului, la trecerea lui Alexandru cel Mare, si resimte influenta culturii latine, sub experienta inaintarii Imparatului Traian, impregnandu-se si de toate motivele Mediteranei, mai cu seama cele provenind din zona Orientului Mijlociu.

Arhitectura, arta frescei si a miniaturii vor cunoaste stralucirea in timpul epocii medievale, si prima carte in limba armeana va fi tiparita la Venetia in 1512, urmata de multe altele, frumos ilustrate de miniaturi, pastrate si de Muzeul Materadaram, carti armenesti aparute acolo unde comunitatile aveau forta materiala si vointa spirituala: Roma, Constantinopole, Amsterdam, Madras, Milano, Livorno etc. Miniatura medievala armeana este cu siguranta cea mai stralucitoare dintre formele artistice ce va impune familii de pictori, plasandu-si arta sub semnul picturii europene, fuzionand cu elementele artei persane si ale miniaturii mogule.

Orasul, construit din tuf vulcanic si rod al gandirii unor arhitecti creativi si cu personalitate bine conturata, face sa pluteasca in aer, peste parcuri si fantani, peste biserici superbe si grupuri statuare, un farmec pe care nu il intalnesti decat in Caucazul crestin. O multime de muzee dau si ele personalitate orasului, lacasuri in care marturii de noblete artistica urias de batrane te fac sa intelegi de ce a supravietuit mii de ani o tara atat de mica si de fragila si cum poti sa fii mare prin inteligenta, creativitate, spirit, si o anume filosofie in fata mortii, traind in profunzime sentimentul eternitatii valorilor tale. Am ales dintre toate Muzeul de Arte Frumoase, desi incantatorul Muzeu de Arta Populara, in care mestesugul tesutului covoarelor si cel al prelucrarii metalelor este foarte bine prezentat, iti da o imagine mai exacta despre cultura armenilor. Dar Pinacoteca a fost si ea un loc de descoperiri exceptionale.

Creata in vremea cand Armenia era o republica sovietica, Pinacoteca din Erevan se alcatuia cam pe la 1921, la inceput ca un Departament al Muzeului de Istorie a Armeniei. Intr-un fel era o revolutie, caci la Erevan nu existau decat mici colectii particulare si nu se pastrase nici un fel de traditie sistematica in aceasta materie. In 1935, se inaugura primul muzeu de sine statator, o noua pinacoteca ce primise ajutoare considerabile de la Muzeul Ermitaj si Muzeul Rus din Sankt Petersburg si de la Galeria Tretiakov din Moscova. Ermitajul trimitea o panza de Tintoretto, un Rubens si un Fragonard si un mare numar de lucrari italiene, flamande, olandeze si franceze. Lor li se alaturau capodopere de arta armeana, fie primite de la Patriarhia din Etchmiadzin, mai cu seama opere de arta din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, fie din colectia renumitei familii Lazarev, Mecena de origine armeana ce a fondat la Moscova faimosul Institut de Limbi Orientale. Si numele tarii noastre este legat de acest muzeu, caci celebrul colectionar roman de origine armeana Krikor Zambaccian dona, in 1940, o serie de lucrari frantuzesti din secolul a XIX-lea, care dadeau o stralucire de modernitate colectiei.

Secolul al XIX-lea scoate la lumina o suita de pictori armeni, peisagisti sau portretisti, evoluand de la realism spre modele timpului: simbolism, impresionism si modernism. Numele pictorilor Kevork Basindjaghian si Vartghez Sureniant, peisagisti ai siturilor Armeniei si Georgiei, dar si pictori ai unor monumente de istorie dramatica, alegand cele mai patetice scene din trecutul tarii. Sureniant va ilustra poeziile lui Puskin si va crea decorurile si costumele pentru spectacolul -Orbii- de Maurice Maeterlinck. Pictura armeana din secolul al XIX-lea este apropiata traditiilor picturale rusesti si franceze, evidente in sinteza artistica din operele artistului Tatevosian.

Personalitatea cea mai cunoscuta a inceputului de secol XX este insa Martiros Sarian, artist de mare forta cromatica, cu un limbaj pictural ce va cuceri noi sensibilitati dupa o celebra vizita in Egipt, Iran si Turcia.

O foarte puternica impresie ti-o ofera si operele armenilor din diaspora, armeni din Franta si Liban, marcati de nostalgia pamantului natal, cateodata impodobit de o aura romantica, unind realitatea si magia intr-un insolit contrast de culori.

Si arta rusa este bine reprezentata in aceasta Pinacoteca prin operele unor celebritati, de la Venetianov si Repin pana la Levitan si Vrubel, si multi altii. O puternica colectie de arta europeana occidentala apropie Armenia de o alta experienta creativa. Sunt pictori provenind din Franta (pastele de Toulouse-Lautrec, Courbet), Italia (Bassano, Tiepollo), Olanda si Flandra (Van Dyck, Teniers, Sniyders, Klaesz), celebre picturi din Scoala de la Barbizon si multe alte capodopere pe care nu te astepti sa le descoperi in inima Orientului.

Pinacoteca din Erevan este o mare intalnire, si pleci de aici cu imaginea extraordinarelor portrete de aristocrati armeni de la inceputul secolului al XIX-lea, invesmantati in negrul costumelor occidentale, dar cu voaluri, giuvaieruri si palarii tipice Armeniei. Ramai marcat de dramatisul imaginilor marine ale peisajelor lui Aivazovski, forta desenului si culorii lui Sarian, din peisajele lui cu case, biserici si tarani asezate la poalele Araratului, o lume ce dezvaluie vocatia elitista a unui popor putin numeros, dar puternic spiritual si plin de talente. Te va urmari multa vreme imaginea mestecenilor lui Chagall, ca si stralucirea culorilor la fel de intense ca cele de pe cutiile de lac de Palech, ale lui Roerich.