Locarno in elita cinematografului

Festivalul International de Film de la Locarno, aflat la a 55-a editie, a fost primit in acest an in categoria A a evenimentelor de acest fel, stand de acum incolo alaturi de Cannes, Berlin sau Venetia. Noul statut ii obliga pe organizatori sa prezinte in competitia oficiala numai filme inedite, in premiera internationala. Selectia din acest an, impresionanta ca numar si promitatoare, cuprinde 400 de filme, prin forta lucrurilor extrem de diverse. Referindu-se la numarul mare de pelicule, directorul artistic al festivalului, Teresa Bignardi, remarca: -Locarno este un festival pentru public, si nu pentru ziaristi. Mult prea adesea, fetivalurile sunt judecate dupa ceea ce pot vedea la ele criticii. Exista insa si un public care doreste sa-si faca singur alegerile-. Infrastructura festivalului de la Locarno este, intr-adevar, destinata unui public numeros. In Piazza Grande a cochetului oras, cu case in stil toscan, un ecran gigantic de 26×14 metri, permite proiectii pentru un public de 7.000 de persoane. In competitia oficiala, un juriu, format din producatorul croat Cedomir Kolar, coproducator al filmului lui Kusturica Arizona Dream, actorul elvetian Bruno Gantz, criticul, scriitorul si profesorul universitar american Emmanuel Levy, regizorul iranian Jafar Panahi, actorul indian Aamir Khan, regizorul ungur Bela Tarr si jurnalista si regizoarea indiana Nelofer Pazira, va trebui sa decida castigatorul Leopardului de Aur din randul a 22 de productii din 17 tari. Regizorii consacrati deja, cum ar fi americanul Gus van Sant sau francezul Alain Cavalier, stau alaturi de debutanti. Spre deosebire de anii precedenti, atentia s-a indreptat spre pelicule realizate in Statele Unite, Canada si Europa. In afara filmului Rene al lui Alain Cavalier, Franta va fi reprezentata de inca doua productii: Ma vraie vie a Rouen de Olivier Ducastel si Jean-Claude Martineau si Aime ton pere, coproductie franco-elvetiana in regia lui Jacob Berger, cu Guillaume si Gerard Depardieu. Gratie unei mariri a bugetului in acest an (6,24 milioane de euro), a fost construit un centru de intalniri menit sa gazduiasca expozitii, conferinte si dezbateri.

Festivalul a adus un omagiu regizorului american Sidney Pollack, realizatorul unor filme ca Si caii se impusca (care a fost proiectat duminica seara), Jeremiah Johnson, Cele trei zile ale Condorului, Tootsie, Out of Africa. Pentru intreaga sa creatie, Pollack a primit un Leopard de Onoare. Doua retrospective permit amatorilor de cinema rememorarea prolificei cariere a lui Allan Dwan (1885 – 1981), regizor care a debutat in perioada filmului mut si a creat, intr-o cariera de 50 de ani, in jur de 400 de pelicule, si urmarirea unei adevarate panorame a filmului indian, sub genericul Indian Summer. In sfarsit, ultima zi a festivalului (11 august) este dedicata prezentarii unor filme afgane, datand dinaintea regimului taliban, si care au putut fi salvate de la distrugere de angajatii de la Afghan Film din Kabul.

O alta caracteristica a Festivalului de la Locarno este diversitatea genurilor si formatelor. Exista, astfel, o competitie Video, o sectiune destinata scurtmetrajelor, eseurilor filmate si proiectelor in curs de realizare. Aici atrag atentia un eseu despre Kafka de Hans Zischler, un documentar Yves Saint Laurent, YSL – 5 avenue Marceau, jurnalele filmate produse de Nanni Moretti.

Festivalul s-a deschis cu prezentarea peliculei lui Oliver Parker, The important of Being Earnest, dupa piesa omonima a lui Oscar Wilde, cu Rupert Everett si Reese Whiterspoon, un film -despre grasi-, subiect tratat si de pelicula lui Alain Cavalier, Rene. Ultimele zile au fost ploioase la Locarno, ceea ce a creat probleme spectatorilor din Piazza Grande. In timpul filmului lui Pavel Lunghin, de exemplu, aversele reale de ploaie se impleteau cu secventele furtunoase si bubuitul tunetului de pe ecran, spectatorii nestiind bine daca e cazul sa se adaposteasca sau nu. Alaturi de Un nouveau russe, care s-a dovedit un film-eveniment, sta deocamdata si pelicula americanului Gus van Sant, Gerry, cu Matt Damon si Casey Affleck in rolurile principale, o poveste dramatica despre plictiseala civilizatiei si tragedia absentei ei.

In acest prim an al -innobilarii- sale, Festivalul International de Film de la Locarno, desi imbogatit ca numar de filme si evenimente conexe, a ramas fidel dorintei lui de promovare a filmului pentru marele public si credintei in virtutile diversitatii.