Voiculescu face primul pas pentru controlul justiției: atac la CSM via FACIAS

În vara acestuia an, președintele de facto al PC, Dan  Voiculescu, Felix pentru prietenii săi din fosta Securitate, era de părere că USL nu are puterea, atât timp nu controlează și Justiția. Acum că USL are o majoritate mai mult decât confortabilă  în Parlament, nimic nu mai poate opri asaltul asupra instituțiilor statului care începuseră să funcționeze la parametri aproape normali pentru o democrație. Una din instituțiile sistemului juridic care a intrat recent în colimatorul USL, după DNA și ANI, este Consiliul Superior al Magis­traturii (CSM), organism ce nu răspunde încă la comenzile politice și care în ultimii ani a devenit tot mai vocal la adresa factorilor politici, atunci când aceștia au încercat tot felul de presiuni. Dacă în urmă cu câteva săptămâni premierul Victor Ponta spunea că prerogativele CCR trebuie reduse iar deciziile acesteia să poată fi schimbate cu două treimi în Parlament, acum a venit rândul CSM-ului să intre în aceeași logică a punerii botniței. Pentru a părea o acțiune venită din zona societății civile, Felix Voiculescu și-a scos din nou la rampă ONG-urile de serviciu pentru a ataca CSM, instituție care chipurile nu-și face treaba. De data această, Felix a băgat la înaintare FACIAS-ul, condus de fostul său purtător de servietă, Ovidiu Raețchi, devenit între timp și el parlamentar USL de diaspora în colegiul Israel-Orientul Mijlociu-Africa. Într-un comunicat de presă, trimis ieri de Facias, se vorbește despre o urgență majoră a noii Puteri de la București:” adoptarea unei legi de responsabilizare a magistraților”.
Chiar dacă FACIAS face referire la adoptarea unei legi privind răspunderea materială a magistraților, în subsidiar ținta acestui atac este CSM-ul care pare că  îi stă în gât patronului Voiculescu . „Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) atrage atenția asupra faptului că un nou legislativ trebuie să aibă printre priorități și necesitatea adoptării unei legi de responsabilizare a magistraților. Un astfel de act normativ se impune a fi adoptat într-un stat în care magistrații nu răspund nici pentru deciziile pe care le iau cu rea-voință sau din gravă neglijență. Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară funcționează mai curând ca un sindicat și nu ca un organ de control, iar plata pentru erorile judiciare se face de la bugetul de stat, din buzunarul fiecărui contribuabil“, se arată în comunicatul FACIAS. Folosindu-se de erori judiciare din trecut, reprezentanții FACIAS vorbesc de obligativitatea unei asemena legi întrucât „Orice condamnare fără probe este inacceptabilă într-un stat de drept. Nu contează numele său calitatea inculpatului. Dacă nu sunt probe nu trebuie sa existe condamnări. Un judecător care, din rea-credință, sub presiunea unor factori de influență sau din grava neglijență, condamna fără probe trebuie să raspundă profesional, civil și penal. Erorile judiciare au consecințe deosebit de grave și ireversibile asupra vieților celor implicați“. Nu știu dacă în acest moment cineva consideră acceptabilă o condamnare fără probe, dar cei de la FACIAS induc la nivelul opiniei publice că situații singulare reprezintă de fapt regula în sistemul juridic românesc și, prin urmare ,se impune luarea unor măsuri serioase în acest sens. 

Soluții felixiene

Interesant este că măsurile preco­nizate de FACIAS vizează în principal CSM-ul. Invocând un model francez, angajații lui Voiculescu vin cu ideea înființării unei noi structuri, care să controleze și activitatea CSM. ONG-ul găzduit în același sediu cu trustul Intact Media Group, ca să nu existe cumva vreun dubiu,  trimite semnale către   USL pentru   înființarea instituției „Mediatorul Republicii', care sa primească de la cetățeni plângerile contra magistraților și să decidă, chiar și peste capul ministrului Justiției (cel care are abilitatea de a sesiza CSM-ul francez cu acțiuni disciplinare), trimiterea în judecata disciplinară a unui judecător sau procuror. Cu alte cuvinte, cetățenii, unii dintre ei grupați în Facias și în alte ONG-uri răsplătite generos de Felix  ar putea  cere la acest „Mediator al Poporului“ capul unui judecător pe motiv că l-ar bănui de rea-credință. Cum ar fi cazul judecătorilor care au decis că Felix a fost turnător ordinar al fostei Securități sau cel al judecătorilor care urmează să ia curând o decizie în dosarul ICA, în care Voiculescu este acuzat de un prejudiciu de circa 60 de milioane de euro. ?ê?£i, pentru a arăta tuturor care este sursa relelor în sistemul nostru juridic,  Facias apreciază, pe baza unor criterii neîmpăr­tășite,  că CSM-ul are  atribuții prea mari, la nivelul sistemului juridic românesc. „În ultimii ani, în România, CSM a preluat mai toate atribuțiile ministrului, instituția garant al independentei justiției devenind, de departe, Consiliul cu cele mai mari atribuții din Europa. Rezultatele lasă însă de dorit. Justiția română e plina de erori judiciare, pe care Inspecția CSM nu le sancționează, deși în lege s-a prevazut reaua credință si gravă negli­jență si exista cazuri de condamnare a României la CEDO, pentru culpe ale unor magistrați“. Cu alte cuvinte, CSM e prea puternic, CSM trebuie amputat, singurul argument în acest sens fiind că are atribuții prea mari, chiar mai mari decât ale ministrului. Nostalgici probabil după vremurile în care soarta dosarelor  penale era stabilită în ședința conducerii PSD, de către ministresa Rodica Stănoiu, la indicațiile lui Adrian Năstase, reprezen­tanții Facias cer puterii USL să includă la capitolul urgențe legislative un act normativ care să vizeze inclusiv preroga­tivele CSM, întrucât ei consideră că  „ar fi cel mai puternic organism de acest fel din Europa“.

Prostie sau rea-intenție?

Deși Facias clamează necesitatea unei legi privind răspunderea magistraților, această lege există încă de la începutul anului, fiind o inițiativă a fostului ministru al justiției, Cătălin Predoiu.
 Curtea Constituțională a validat , în ianuarie 2012,  modificarea de către Senat a legilor 304 și 317, prin care mai multe instituții pot cere inițierea cercetării disciplinare a magistraților prin includerea ministrului Justiției, a procurorului general al României și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Până atunci, doar CSM putea iniția o astfel de acțiune. În ianuarie 2012, Senatul a adoptat, cu 75 voturi „pentru“, 30 de voturi „împotrivă“ și șase abțineri, proiectul de lege care extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul judecătorilor și procurorilor și înființează Inspecția Judiciară ca personalitate juridică. Prin urmare, legea există, CSM nu taie și spânzură singur în sistem , așa cum susține Facias. ?ê?£i-atunci unde e problema? Probabil angajații lui Voicu­lescu doresc, după modelul francez invocat, ca și cetățenii, poporul antenist, să poată cere cercetarea disciplinară a magistraților despre care consideră ei că nu au luat deciziile potrivite. Poate așa scapă și Voiculescu de spectrul con­dam­nării în dosarul ICA, având în vedere că se apropie cu pași repezi sentința.

Iulia Nueleanu