„M?â?Ñncătoriile” între colegii de serviciu scad productivitatea companiei

Sub amenințarea unor eventuale disponibilizări, mai ales în această perioadă de criză, relațiile între salariații companiilor se acutizează, conflictele latente ies la iveală și pe principiul „să moară capra vecinului“ unii apelează la vorbitul de rău al colegilor în fața șefilor. Astfel, acești angajați speră că se vor pune bine cu șefii sau că vor lua locul colegilor pe care îi bårfesc. Sorin Faur, HR Services Director și membru HR Club, a explicat pentru „Curentul“ că astfel de salariați recurg la două strategii să se pună într-o lumină pozitivă sau să îi pună pe alții într-o lumină negativă care să accentueze și mai mult efectele primei strategii: „Una dintre modalitățile de a realiza acest lucru este desigur bårfa și vorbitul de rău al colegilor în fața șefilor, astfel încåt, amestecånd adevărul cu minciuna, măcar din punct de vedere emoțional șeful să fie influențat în eventualele lui decizii. De la compa-nie la companie, funcțio-nează diverse culturi organizaționale, unele în care este posibil să îți vorbești colegul de rău, altele în care acest lucru este mai puțin posibil sau în orice caz descurajat de exemplu de sisteme de evaluare a performanței cåt de cåt obiective. Nu este exclus ca în companiile mai mici, unde relațiile cu șefii sunt mai directe și mai puțin formalizate, iar evaluările nu au neapărat în spate sisteme de evaluare obiec-tive, aceste strategii chiar să dea roade. Mai mult, în astfel de companii se poate naște într-adevăr un cerc vicios al vorbirii de rău reciproce, într-o spirală care se amplifică dincolo de orice dovezi“.

Șefii sunt supuși constant unui proces de manipulare din partea subalternilor

Un salariat care suspectează că este vorbit de rău în fața șefilor trebuie, în primul rånd, să fie atent la cei care ar avea interes să îl vorbească de rău, practic să construiască „o listă de suspecți“: colegi cu care a avut conflicte, colegi cu care este în competiție directă, colegi cu care concurează pentru promovare. „Ei bine, în ceea ce îl privește pe salariatul care suspectează că este vorbit de rău în fața șefilor de un coleg trebuie să fie atent la orice schimbare în ceea ce privește relaționarea directă: fie o intensificare bruscă a acesteia deoarece celălalt, sub pretextul «prieteniei», încearcă de fapt să obțină informații compromițătoare despre el, fie o răcire mai mult sau mai puțin bruscă, însoțită de evitarea întålnirilor, de diminuarea conversațiilor, de evitarea privirii. Întrebări de genul «ce crezi despre viitorul nostru», «cum crezi că vor evolua lucrurile», «ți-ai făcut planuri în caz că lucrurile nu mai merg pe aici» sunt întrebări care pot oferi răspunsuri interesante, fie de o parte, fie de alta“, spune Sorin Faur. Ce șanse sunt ca șeful sau șefii să-și dea seama că un subordonat își „sapă“ colegul? Potrivit lui Faur, șefii sunt supuși constant unui proces de manipulare din partea subalternilor: „Cineva interesat să știe adevărul poate deveni suspicios în momentul în care observă un comportament «suspect» de prietenos din partea unui subaltern sau dacă primește informări despre persoane ce nu și-ar avea locul în discuție. Șeful, însă, ar trebui să fie atent la informațiile neprobate și nesusținute de dovezi, mai ales cånd cel care le aduce se află într-un potențial conflict de interese cu colegul despre care vorbește“.

„Bârfitorii“ au, uneori, șanse de reușită în fața șefilor

Din păcate, există și cazuri în care salariatul care se ocupă cu bårfitul colegilor în fața șefilor are șanse de reușită: „Contează modul în care cel care vorbește de rău și cel bårfit se poziționează față de șeful în cauză. Șeful va tinde să țină partea celui pe care îl simpatizează mai mult“. Despre sancționarea angajaților care își vorbesc de rău colegii în fața șefilor se poate vorbi doar în cazul în care în compania respectivă există un cod etic și de conduită internă, „altfel angajatul răutăcios nu poate fi sancționat disci-plinar, mai ales dacă și-a lăsat o portiță deschisă de interpretare a poziției lui“. Numai că, potrivit lui Sorin Faur, cei preocupați mai degrabă de intrigi decåt de a face treabă bună „cad în plasa propriilor scheme pentru că ei «uită» să mai performeze“. Pe de altă parte, „måncătoriile“ între colegii de serviciu au efecte negative asupra productivității muncii: „Pe fondul unei relații umane deficitare scade productivitatea pentru că cei afectați de bårfă nu se mai pot concentra suficient, sunt mai degrabă atenți la ceea ce se zice despre ei decåt la activitatea curentă, devin îngrijorați și neglijenți pentru că nu mai sunt atenți la detalii, emoția întunecåndu-le judecata, nu își găsesc liniștea și mulțumirea lucrånd în stres, ceea ce le afectează pe termen mediu sănătatea, somnul, odihna. Pentru salariatul «răutăcios» activitățile productive trec pe planul doi, mai ales că pe fond opțiunea lui arată că se încrede mai degrabă în acest mod de a acționa decåt în munca cinstită“.