Pozitia Romaniei, ca stat candidat la NATO si UE, poate fi considerata in cel mai bun caz ingrata, ulterior ultimelor declaratii venite de la Bruxelles si Washington, care nu au facut decat sa ascuta tensiunile dintre cele doua organizatii suprastatale, ajunse acum la cele mai inalte niveluri ale diplomatiei. Divergentele dintre Statele Unite si Europa cu privire la statutul soldatilor americani implicati in operatiuni militare in afara granitelor se reflecta din plin asupra tarilor candidate, prinse intre ciocan si nicovala.
Comisia Europeana le-a cerut acestora sa nu semneze acorduri de derogare cu Washingtonul atat timp cat UE nu isi finalizeaza pozitia, lucru care se va intampla cel mai devreme vineri, cu ocazia reuniunii la nivel inalt de la Copenhaga. In acelasi timp, dupa ce a avertizat saptamana trecuta ca extinderea euro-atlantica este pusa sub semnul intrebarii, Washingtonul a revenit cu amenintarile, argumentand ca rolul SUA in NATO se va schimba daca UE refuza sa ii excepteze pe cetatenii americani de la jurisdictia Curtii Penale Internationale, unul dintre cele mai dragi proiecte europene, concretizat cu scurt timp in urma.
Astfel, Pierre-Richard Prosper, ambasadorul american insarcinat cu chestiunile privind crimele de razboi, a declarat, intr-un interviu acordat presei daneze si citat de cotidianul -New York Times-, ca, daca raspunsul european va fi negativ, atunci status quo dintre SUA si NATO nu va mai exista. Totodata, el a amenintat voalat ca, daca tarile candidate la organizatia euro-atlantica urmeaza calea trasata de Bruxelles, acest lucru va fi discutat la Washington in contextul NATO. Un purtator de cuvant al Departamentului de Stat a negat insa ca SUA ar conditiona primirea de noi membri in NATO de semnarea acordurilor bilaterale privind imunizarea soldatilor americani.
Cu drag, de la Colin Powell
Dar cel mai important dintre toate, divergentele au atins cercurile superioare ale diplomatiilor de pe cele doua maluri ale Atlanticului, o data cu implicarea directa a secretarului american de stat Colin Powell. Potrivit informatiilor aparute in presa internationala, acesta a trimis, la 14 august, scrisori personale guvernelor europene, pentru a exercita presiuni asupra acestor state. El a cerut executivelor europene sa semneze cat mai curand posibil acordurile bilaterale, fara a mai astepta ca UE, extrem de critica fata de pozitia americana, sa isi anunte oficial decizia finala. Prodi si-a exprimat totodata nemultumirea fata de solicitarea adresata de Uniune tarilor candidate in cazul Curtii Penale Internationale, parand sa uite ca si oficialii de la Washington au facut acelasi lucru, dar cu bataie spre extinderea NATO.
Chestiunea va fi in cele din urma transata la sfarsitul saptamanii de ministrii afacerilor externe ai tarilor membre UE – se pare in defavoarea SUA. Profitand de faptul ca au obtinut deja imunitate pentru un an din partea ONU si de faptul ca pot negocia bilateral, cu fiecare stat in parte, americanii isi vor putea continua nestingheriti vasta campanie diplomatica lansata imediat dupa crearea Curtii Penale Internationale, care a inregistrat pana acum doua succese: Romania si Israelul. Dar ruptura cu Europa va fi una grava si va afecta o serie de subiecte fierbinti, inclusiv proiectata campanie militara impotriva Irakului. Pentru o buna perioada de timp.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
