Fundatia Cartier a organizat, in aceasta vara, doua expozitii, Kaikai Kiki si Coloriage, organizate de artistul Takashi Murakami, figura emblematica a artei nipone contemporane. Kaikai Kiki reuneste creatiile in doua si trei dimensiuni ale lui Murakami. Coloriage este traducerea frantuzeasca a termenului japonez nurie, care desemneaza umplerea cu culoare, in tenta plata, a unui contur. Expozitia prezinta o panorama a creatiei de benzi desenate, filme de animatie, autocolante, vignete, carti de joc, grupate si sub numele de Pokemon. Sunt prezentati aici, de fapt, mai multi artisti, alesi de Murakami, printre care, Chiho Aoshima, Rei Sato, Makoto Aida. Importanti si cu o marca personala sunt insa Murakami insusi si renumitul cineast Takeshi Kitano, autorul peliculelor Vara la Kikujiro si Hana Bi. Pentru ceilalti, este caracteristica omogenitatea si coerenta specifice unui fenomen propriu generatiei careia ii apartin. Estetica lor se bazeaza pe cateva principii si modele usor de sesizat: monstri mecanoformi sau zoomorfi, un desen clar si precis, o colorare minutioasa, povestiri intre science fiction si basm. Adica stilul peliculelor nipone pe care Occidentul le-a primit cu entuziasm in ultimii ani, asa cum in secolul al XIX-lea a descoperit stampele japoneze. E drept, subtilitatea de expresie si rafinamentul poetic ale unui Utamaro, de exemplu, au fost inlocuite cu teme rudimentare, cu o violenta brutala, cu o dulcegarie superficiala sau cu elemente porno, care desemneaza si publicul-tinta: baieti, fetite, respectiv, parinti. Este, mai curand, vorba despre un comert, in care coerenta stilistica, dusa pana la repetitie, consta in propunerea unui tip de amuzament.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
