Rusia si Statele Unite se dovedesc a fi din nou pe aceeasi lungime de unda, cum s-a intamplat de multe ori dupa atentatele de la 11 septembrie. De data aceasta, ceea ce ii leaga pe cei mai noi prieteni ai planetei, presedintele american, George W. Bush, si omologul sau rus, Vladimir Putin, este lupta antitero.
Tandem antitero
Astfel, liderul de la Kremlin a profitat de deschiderea celei de-a 57-a Adunare Generala a ONU, joi, la New York, si de interventia presedintelui american care a dat un ultimatum in cinci puncte Irakului, pentru a trimite o scrisoare celor 50 de sefi de stat si de Guvern adunati in metropola americana in care isi revendica dreptul de a lansa o campanie militara pe teritoriul Georgiei, indreptata impotriva rebelilor ceceni.
-Contez pe faptul ca veti intelege pozitia noastra si ca ne veti sprijini decizia de a angaja Rusia in lupta impotriva terorismului, de a apara populatia si de a mentine stabilitatea si pacea in Caucaz-, a subliniat Putin in scrisoarea trimisa secretarului general al ONU, Kofi Annan, liderilor statelor membre ale Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite si reprezentantilor OSCE.
Presedintele rus a denuntat cu acest prilej -lipsa de respect flagranta a autoritatilor de la Tbilisi fata de Rezolutia antiterorista 1373 a Consiliului de Securitate a ONU-, motiv suficient, in opinia oficialilor de la Moscova, de a lansa avertismente la adresa Georgiei, in cazul in care nu accepta colaborarea cu Rusia pentru anihilarea luptatorilor ceceni refugiati in Trecatoarea Pankisi. Rusia a revendicat, de asemenea, dreptul la autoaparare prevazut de Charta ONU.
Fiecare cu dusmanul sau
Anterior, chiar in ziua comemorarii unui an de la atentatele de la New York si Washington, presedintele Putin a amenintat Georgia cu o interventie militara si a cerut chiar Ministerului Apararii sa pregateasca planurile de razboi – avertisment fara precedent lansat de Moscova in directia fostei republici sovietice.
In principiu, Georgia se opune unei interventii ruse pe teritoriul sau, fiind decisa sa interpreteze o astfel de actiune drept o reala declaratie de razboi. Autoritatile de la Tbilisi sustin ca, sub pretextul luptei impotriva cecenilor, Moscova incearca sa isi recapete influenta in regiunea caucaziana, cheie a rutelor pe care vor curge imense cantitati de petrol dinspre Caspica catre Europa Occidentala. Georgia este cu atat mai putin receptiva la indemnurile de colaborare militara ale Rusiei cu cat politica sa prooccidentala si de indepartare de fostul spatiu controlat de Moscova a primit un sprijin important din partea Statelor Unite. In urma cu doar cateva luni, experti militari americani au fost trimisi in regiune sub pretextul antrenarii fortelor georgiene.
Totodata insa, Parlamentul georgian a anuntat, prin vocea presedintelui sau, ca Tbilisi a decis intensificarea operatiunilor lansate in forta la 25 august, in Trecatoarea Pankisi, si ca este pregatit sa intensifice contactele cu Rusia -la toate nivelurile-.
Relatiile dintre Moscova si Tbilisi au fost extrem de incordate inca de la debutul, in octombrie 1999, al celui de-al doilea razboi din Cecenia, autoritatile ruse acuzand Georgia ca permite tranzitul armelor si al combatantilor pe teritoriul sau spre republica separatista din Caucazul de Nord.
-Schimb un Irak pe o Georgie-
Faptul ca interventia lui Putin la ONU s-a suprapus cu discursul lui Bush nu mai pare o intamplare, in contextul in care presa rusa sugereaza o intelegere intre Moscova si Washington pe cele mai fierbinti teme ale momentului: Georgia si Irak.
Analistii politici apreciaza ca Rusia ar fi primit unda verde de la Statele Unite pentru declansarea unei campanii impotriva Georgiei si a rebelilor ceceni. La schimb, Moscova si-ar fi oferit, in cursul unei intalniri cu responsabili americani desfasurata saptamana trecuta, sprijinul pentru un razboi impotriva Irakului, spun aceleasi voci.
De altfel, Washingtonul si Londra privesc pozitia Rusiei – aliat traditional si partener comercial al Irakului – drept punctul-cheie al Consiliului Permanent al ONU (format din reprezentantii SUA, Marii Britanii, Frantei, Rusiei si Chinei), cand vine vorba despre adoptarea unei rezolutii. Richard Holbrooke, fost ambasador american la ONU, declara recent ca nu Consiliul de Securitate va lua decizia finala in privinta Irakului. Totul depinde de un singur stat – Rusia – si de un singur om – Vladimir Putin. -In curand vom afla cat de valoroasa este relatia Putin-Bush-, a conchis diplomatul american, facand o trimitere deloc subtila la un eventual sprijin acordat de Rusia pentru declansarea, cu mandat ONU, a unei campanii militare impotriva regimului Saddam Hussein. Raspunsul exact va fi aflat cel mai probabil saptamana viitoare, ulterior unei intalniri, la Washington, intre ministrii de externe si ai apararii din cele doua tari.
Un OK din partea Rusiei, deci o noua cedare a lui Putin, chiar nu mai pare imposibil in lumina unui alt element: recent, intr-o interventie cel putin neobisnuita, unul dintre consilierii pe probleme de politica externa de la Kremlin a acuzat regimul lui Saddam Hussein de terorism. Este adevarat ca Ministerul de Externe de la Moscova insista in continuare ca mai exista mijloace politice pentru solutionarea problemei Irak.
Un ultimatum in cinci puncte
In discursul tinut la tribuna ONU, presedintele Bush nu a adus noi dovezi care sa demonstreze implicarea Irakului in actiuni de fabricare a armelor de distrugere in masa, ci s-a concentrat asupra necesitatii respectarii rezolutiilor ONU din ultimii 11 ani.
Ultimatumul sau a fost scurt si la obiect, in cinci puncte:
1. retragerea sau distrugerea imediata si fara conditii a tuturor armelor irakiene de distrugere in masa
2. punct final sprijinirii terorismului
3. incetarea persecutarii populatiei, in special a minoritatilor etnice si religioase
4. reglarea conturilor ramase inca deschise dupa invazia Kuwaitului (1990/1991), in special rezolvarea chestiunii persoanelor disparute.
5. renuntarea la comertul ilicit in cadrul programului petrol contra hrana.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
