Petrol si securitate

Romania, Iugoslavia si Croatia au cazut de acord sa construiasca impreuna o conducta de petrol de la Marea Neagra la Marea Adriatica. Un acord intre ministrul adjunct al energiei din Croatia, Trojanovic, si ministrul roman de resort, Dan Ioan Popescu, a si fost, intre timp, semnat. Conducta va putea transporta anual 10 milioane de tone de petrol intre Portul Constanta si Terminalul Omisalj de la Adriatica. Ea este o alternativa la traseul petrolului dinspre Marea Caspica, prin Stramtoarea Bosfor. Pe teritoriul Romaniei conducta va avea o lungime de 400 de km. Stirea pare la prima vedere de importanta limitata sau regionala. In realitate, prin conexiunile posibile ale conductei spre Austria, Italia si Germania, miza proiectului devine europeana. Scenariile unui razboi economic paralel au proliferat inca inaintea atentatelor teroriste din America. Sunt si azi destui cei care cred ca interesele americane in Asia Centrala folosesc pericolul terorist doar ca pretext pentru punerea in aplicare a intentiilor de acaparare a surselor imense de petrol si gaze naturale din Bazinul Caspic. Aici, conflictele de interese intre americani si turci, pe de o parte, rusi, iranieni si irakieni, pe de alta parte, dateaza de la inceputul anilor *90, o data cu destramarea Uniunii Sovietice. Fostele republici central-asiatice si-au dobandit independenta si au intrat rapid in sfera de interese economice ale SUA, in primul rand prin efectul mecanismelor pietei libere si nu prin cel al presiunilor politice sau militare. Rusia insista ca tarile din Bazinul Caspic sa ramana in sfera sa de interese geopolitice si de securitate. Americanii au respectat, de fapt, mereu aceasta pretentie. Dupa 11 septembrie 2001, rusii au oferit americanilor accesul la bazele militare din tarile limitrofe Afganistanului, ceea ce constituie o turnanta in istoria moderna. Oricat ar parea de ciudat, rusii au fost mereu avantajati in aceasta competitie. Singura conducta de mare capacitate care transporta petrol caspic spre Europa traverseaza Rusia si are ca terminal Portul Novorosiisk de la Marea Neagra. Americanii preferau un traseu care sa porneasca din Baku, la Marea Caspica, si sa se opreasca la Batumi si Supsa, porturi georgiene la Marea Neagra, sau la Ceyhan, in nordul Turciei, cu continuarea spre Bosfor. Desi in 1999, la summit-ul OSCE de la Istanbul, a fost semnat acordul intre Statele Unite si Turcia pentru construirea acestei conducte, cu o investitie de trei miliarde de dolari, proiectul n-a devenit realitate. De fiecare data interesul american a fost sa se evite traversarea Iranului, tara membra a axei raului. Irakul nu intra in discutie deocamdata. In sfarsit, s-a speculat mult asupra ipotezei care i-ar fi facut pe americani sa declanseze un razboi impotriva Afganistanului, pentru a controla traseul unei conducte dinspre Uzbekistan, via Afganistan, cu iesire la Oceanul Indian, in Pakistan sau India. In realitate, scenariul a existat la un moment dat si a fost negociat de americani cu fostul regim al talibanilor de la Kabul. Formula a cazut inca inaintea inceperii razboiului in Asia Centrala, din cauza costurilor prea ridicate. Constanta si Burgas, in Bulgaria, si Odessa, in Ucraina, sunt insa vizate de multa vreme ca puncte de tranzit al petrolului spre vestul Europei. Eforturile mai vechi ale administratiei Constantinescu, prin Forumul -Romania la rascruce-, continuate si dupa 2000 de actuala administratie, au dus la bransarea Constantei la traseul petrolului caspian. Azerbaidjanul si Georgia au preferat varianta romaneasca inca din 1997, iar Italia si Austria s-au aratat deopotriva interesate. Acum planul s-a impus. Pozitia liderilor romani in timpul razboiului din Iugoslavia si apoi, in prezent, in coalitia antiterorista a fost rasplatita. Sunt destui cei care vad doar amenintari si pierderi economice impuse de optiunile Romaniei in ultimii ani. Acum insa ele dau roade. 400 de km de conducta pe teritoriul Romaniei, prin care petrolul din bazinul caspic ajunge in Europa de Vest si, mai departe, in America de Nord, inseamna mai mult decat o investitie economica de sute de milioane de dolari. Este in primul rand o garantie de securitate.

Emil Hurezeanu