Desi la capitolul tehnologizare, Romania sta mult in urma tarilor dezvoltate din UE, autoritatile par a nu lua in seama acest fapt, suprataxand importul de tehnologie. Si aceasta in conditiile in care analistii anunta ca deficitul comercial provine in principal din importurile de tehnologie. Viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Eugen Dijmarescu, este de parere ca acest tip de importuri ar trebui sustinute in continuare, mai ales ca segmentul de consum individual indica o aplanare a dinamicii.
-Importurile pentru consum individual au ajuns intr-o faza de platou, de cvasi-indestulare, un import normal de inlocuire. Trebuie spus ca sub 20% din import este consum individual, iar in acest an aceste intrari de marfuri au avut o crestere de numai 2,2%-, a explicat Dijmarescu.
Viceguvernatorul bancii centrale a transmis astfel ca in opinia lui, desi nivelul deficitului extern este foarte inalt, nu este necesara o restrangere a cererii, intrucat dinamica importurilor are ca substanta retehnologizarea.
-Cresterea de productivitate inregistrata in ultimii ani pare sa fie aproape exclusiv rezultatul tehnologizarii-, a adaugat Dijmarescu.
In replica, Florin Catu, economistul-sef al ING Bank a aratat ca in lipsa unor masuri de restrangere a cererii, piata va corecta deficitul extern prin deprecierea monedei nationale, asa cum s-a intamplat recent in Turcia sau Ungaria.
Deficitul comercial a crescut cu 45,6% in primele noua luni, comparativ cu perioada similara din 2005, la 9,611 miliarde de euro, in principal ca urmare a importurilor de tehnologie, produse metalurgice si minerale, potrivit datelor Institutului National de Statistica.
La importuri, au fost consemnate majorari semnificative pentru mai multe grupe de produse, printre care masini si dispozitive mecanice; masini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat si reprodus sunetul si imaginile (avans de 30,5%, la 6,838 miliarde de euro), produse minerale (crestere de 25,2%, la 4,582 miliarde de euro), mijloace si materiale de transport (crestere de 33,4%, la 3,143 miliarde de euro).
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
