Băsescu către un parlamentar rus: România nu are niciun fel de experiență în anexarea altor state

Deși în urmă cu circa 20 de ani un sistem politic falimentar cădea sub propria greutate care nu a putut fi susținută de picioarele sale de lut, Uniunea Sovietică, astăzi Federația Rusă, are aceleași „temeri“ și vorbește României pe același ton ca și cum ar fi una dintre guberniile sale din Extremul Orient de pe la Habarovsk. Așa s-a întâmplat și ieri când trimisul Moscovei la APCE l-a interpelat pe șeful statului român cu o întrebare provocatoare, care roade dintotdeauna Rusia: „nutrește România gânduri de anexare pentru Republica Moldova?“. Deși în istoria milenară a ceea ce se numește astăzi România nu există dovezi documentare ale vreunor tendințe expansioniste sau imperialiste ale țării noastre, se pare că Moscova continuă să gândească politica sa față de România în aceleași șabloane înguste și anacronice. „România nu are niciun fel de experiență în anexarea altor state“, i-a răspuns, la reuniunea APCE, Traian Băsescu unui parlamentar rus, care îl întrebase despre posibile pretenții teritoriale ale României. Șeful statului a mai continuat prin a-i explica reprezentantului Moscovei că România a fost chiar primul stat care a recunoscut independența Chișinăului și ruperea sa din colosul sovietic în care a fost încorporat fără voia sa în 1940 prin două note ultimative adresate României de către Uniunea Sovietică sub amenințarea invaziei militare. „Prin Tratatul de la Paris din 1947, s-a stabilit actuala frontieră a Republicii Moldova, la vremea aceea fiind frontieră a Uniunii Sovietice. România nu a dus niciodată o acțiune de nerecunoaștere a frontierei actuale cu Republica Moldova. Mai mult, în 1991, România a fost primul stat din lume care a recunoscut Republica Moldova ca stat independent, dar nu a pregetat niciodată să vorbească de nevoia de restabilire a integrității teritoriale a Republicii Moldova prin rezolvarea problemei transnistrene“, a replicat Băsescu. Pe parcusul ultimilor ani, pe ambele maluri ale Prutului s-a vorbit doar de aderarea Republicii Moldova la UE și de o unire formală în cadrul UE, așa cum România este în prezent unită sub cupola europeană cu alte 26 de state. Întotdeauna, comuniștii rusofili de la Chișinău au încercat să folosească problema aderării Chișinăului la UE în scop politic, acuzând România că dorește „anexarea“ Republicii Moldova, iar sprijinul țării noastre către celălalt mal al Prutului a fost interpretat drept „amestec în politica internă a Republicii Moldova din partea unei puteri străine“, fapt ce a determinat consolidarea unei idei false a „moldovenismului“ care a dus până și la modificarea adevărurilor istorice din manualele școlare. Totodată, Băsescu a mai spus că România sprijină alegerea unui puteri la Chișinău care să servească interesele poporului, iar tonul deblocării vieții politice de peste Prut trebuie dat de alegerea președintelui.
Transnistria, ghimpele rusesc din coasta UE
O altă problemă în care a fost interpelat Băsescu a fost frontiera cu Republica Moldova și conflictul transnistrean, alte probleme de interes vital care ocupă timpul de reflecție a cercurilor conducătoare de la Kremlin. În acest caz, șeful statului a explicat că țara noastră este interesată de rezolvarea acestui conflict înghețat care se află la 200 de kilometri de granița României, amintind totodată cu acest prilej că România nu face parte din formatul de negociere 5+2. „Este o responsabilitate majoră a țărilor și instituțiilor internaționale din acest format (5+2) să rezolve problemele de integritate teritorială ale Republicii Moldova. România este țara care, ori de câte ori are ocazia, cere respectarea integrității teritoriale a acestui stat și niciodată n-a avut pretenții teritoriale la Republica Moldova sau la vreun alt stat“, a conchis șeful statului. Reamintim că în urmă cu câteva luni, președintele rus Dmitri Medvedev invoca numele României ca posibilă parte a reglementării acestui conflict, dar se pare că negocierile trilaterale de la Deauville, alături de Franța și Germania, nu au inclus țara noastră în acest format, rezumându-se doar la ideea ca România să facă parte din rândul statelor cu statul de observator în cadrul UE.

Obiectiv încă în picioare

În cadrul aceleiași alocuțiuni ținute ieri în plenul APCE, a reiterat faptul că România nu va abandona proiectul Schengen, iar actuala situație ambiguă ar putea crea un predecent periculos pentru credibilitatea politicilor UE.
„Continuu să-mi fac datoria de șef al statului român și să susțin accesul României în Schengen în conformitate cu Tratatul și cu propriile noastre angajamente. România nu are niciun motiv să-și abandoneze propriul obiectiv de integrare în Spațiul Schengen“, a declarat Traian Băsescu.
Băsescu a completat că România duce o luptă de combatere a corupției și în ceea ce privește frontierele, exemplificând prin arestarea sau întocmirea de rechizitorii pentru vameși și polițiști de frontieră. „În consecință, apreciem că s-ar crea un precedent periculos ca unui stat să i se adauge obligații cu câteva săptămâni înainte de a se lua o decizie“, a mai spus șeful statului.

Problemele românilor aduse în fața Europei

Problema autonomiei minorității maghiare din România nu a fost nici ea ocolită, un parlamentar ungur adresând o întrebare pe această temă. Răspunsul a venit sub forma unei argumentări solide în care Băsescu a încercat să explice că România deja oferă un grad sporit de autonomie prin escentralizare, iar respectarea drepturilor minorităților este mult mai avansată decât în alte țări. El a mai amintim că drepturile românilor din comunitățile din jurul granițelor ar trebui respectate la fel cum România le respectă pe cele au etnicilor săi. „După cum vă este cunoscut și afirmat de toți politicienii români, noi nu îmbrățișăm teoria autonomiei pe criterii etnice. În schimb, după cum ați observat, dacă urmăriți România, noi am trecut la un process generalizat de creștere a autonomiei locale“, a declarat Traian Băsescu (…) De ce comunitățile de români ar avea mai puțină autonomie în a-și stabili soarta comunității? Deci este un proces controlat care a mers pas cu pas și care deja, cred, a ajuns mult mai departe decât în multe țări ale UE. Acest proces va continua“, a conchis Traian Băsescu. De asemenea, șeful statului a declarat că pentru integrarea țiganilor trebuie gândită o strategie la nivel european, apreciind că Europa are obligația de a nu-i trata diferențiat. El a mai spus că în această primăvară va fi implementată o nouă strategie (2011-2015) menită să accelereze integrarea romilor, menționând că Agenția care se ocupă de problemele minorității roma va fi integrată în MAI.