Irlandezii au aprobat cu un -DA- masiv Tratatul de la Nisa, referitor la extinderea Uniunii Europene, asa anunta ieri primul-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, cu cateva ore inainte ca rezultatele oficiale ale votului sa fie anuntate oficial. Intr-adevar, primele informatii furnizate in cursul diminetii de ieri de sapte dintre cele 42 de circumscriptii electorale organizate pe intreg teritoriul tarii indicau o victorie a -DA-.
In 2001, irlandezii au respins tratatul cu 54% din sufragii, in conditiile unui absenteism de 34 de procente. Ar fi deci normal ca, de aceasta data, sa castige partizanii ratificarii textului negociat in decembrie 2000 si care constituie, in esenta, un element-cheie al procesului de largire a Uniunii Europene. Rezultatele definitive ale scrutinului erau asteptate aseara. Dar in cele sapte circumscriptii (regrupand 10% din optiuni) unde s-a mers pe vot electronic, -DA- a obtinut 66,57% din voturi, restul revenind -NU-. S-a putut stabili si cota de participare, evaluata la 50%.
Un optimism justificat
Irlandezii s-au pronuntat cu un -DA masiv- in favoarea Tratatului de la Nisa, declara, ieri dimineata, premierul Bertie Ahern. -Decizia de ieri a irlandezilor este un semnal calduros de bine ati venit adresat prietenilor nostri din centrul, estul si sudul Europei-, a comentat el, in timp ce vicepremierul Mary Harney prezicea un scor de 60% pentru si aproximativ 40% impotriva. De unde acest optimism si siguranta ? In cadrul primului referendum, cele sapte circumscriptii care au sprijinit acum Tratatul se aflau in tabara detractorilor. De exemplu, la Dublin-nord, unde rezultatele din 2001 s-au apropiat de scorul national final, cu 52% pentru -NU-, 66,4% dintre alegatori au votat acum in favoarea Tratatului de extindere a UE. Printre altele, aceasta circumscriptie este fieful lui Trevor Sargeant, liderul Verzilor, singura mare formatiune cu partidul nationalist Sinn Fein care a chemat la respingerea textului negociat in decembrie 2000, la Nisa.
Temerile unora si altora
Daca previziunile se adeveresc, ceea ce nu are cum sa nu se intample, atunci Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Malta si Cipru isi vor face intrarea in Uniunea Europeana in 2004. Pentru Romania si Bulgaria, aderarea a fost planificata pentru 2007. Va fi un -DA- general, cu mici nuante de detaliu, dar va fi un -DA-. Cred ca, pana la urma, oamenii au ajuns sa se plictiseasca de discursurile partizanilor lui -NU-, estima ieri fostul premier irlandez, Garrett Fitzgerald. Tabara lui -NU- regrupeaza o alianta heteroclita, de la pacifistii care se tem ca Irlanda isi va pierde neutralitatea militara, prin crearea unei forte europene de reactie rapida, la extremistii de dreapta care se tem de un aflux de imigranti.
-Libertate si prosperitate-
-Irlanda da unda verde largirii-, aprecia, inca de ieri dimineata, presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, adaugand ca -informatiile preliminare sunt mult mai bune decat se anticipase. Sunt convins ca procesul de extindere trebuie dus la capat, pentru ca asta inseamna pace, inseamna un viitor economic si sfarsitul unei perioade tragice. Dar largirea trebuie facuta cum trebuie-, a tinut sa puncteze Prodi intr-un interviu acordat postului de radio Europe 1. Venind, oarecum, in completare, premierul Ahern estima, la randul sau, ca -extinderea va preveni o divizare a Europei si, pentru prima data, va asigura libertate si prosperitate natiunilor care apartin Uniunii Europene-.
Subiectul politic al deceniului
Intr-un interviu dat publicitatii ieri de publicatia -Le Journal de Dimanche-, Pierre Moscovici, reprezentantul presedintelui Frantei in Conventia pentru viitorul Europei, a afirmat ca -procesul de extindere a UE pana la 25 de membri este subiectul politic al deceniului. Suntem in pragul unui eveniment cu adevarat istoric, unificarea unui continent la 13 ani de la caderea Zidului Berlinului! In egala masura, este o sansa economica pentru intreprinderile noastre: ni se alatura 80 milioane de consumatori-, si-a argumentat el punctul de vedere. In context, el a recunoscut, totusi, existenta a numeroase semne de intrebare legate de modul de finantare a procesului de extindere, de reforma institutionala preconizata in interiorul UE. -Trebuie sa-i convingem pe europeni ca aceasta largire nu este sinonima cu imigratia ilegala, cu coruptia sau insecuritatea-, a adaugat fostul ministru de externe in Guvernul Jospin. -De acum inainte, nu se mai pune chestiunea cum sa realizam extinderea, ci cum sa realizam o extindere reusita-, a precizat Moscovici, subliniind ca Franta este chemata sa -joace un rol central- in acest proces.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
