Mos Craciun a venit si la copiii refugiati

Cu putin timp inainte de Craciun, angajatii Oficiului National pentru Refugiati (ONR) au organizat o petrecere pentru copiii imigrantilor, denumita -Sub brad, un dar pentru fiecare copil-. Momentul cel mai mult asteptat a fost venirea Mosului, care a impartit cadouri atat pentru acesti copii, cat si pentru cei ai angajatilor. Banii pentru acest eveniment au fost stransi din donatiile oamenilor care lucreaza in cadrul acestei organizatii, dar si de la Corpul National al Politistilor impreuna cu Asociatia Internationala a Politistilor.

-Mama, Mosul!-

Micuti cu varste cuprinse intre 2 si 14 ani din tari precum Irak, Iugoslavia sau Egipt impreuna cu copiii angajatilor se jucau si mancau fericiti prajiturele in timp ce-l asteptau pe Mos Craciun. Momentul a venit si iata-i pe copii grupati langa bradul impodobit, asteptandu-si darurile de la Mos, care le-a impartit cu ajutorul angajatilor ONR. Nu au intarziat nici reactiile acestora la vederea ancestralului aducator de cadouri si bucurie. Unul dintre copii a rostit, placut impresionat: -Mamaa, Mosul!-. Un altul, mai perspicace, il intreaba pe Mos -Unde-i saniuta?-. Mosul a iesit repede din dificultate, raspunzand ca este pe acoperis. Copiii l-au rasplatit pe Mos pentru jucariile si dulciurile primite spunand poezii si cantand.

Din 2007 vom avea mai multi refugiati

Odata cu integrarea, autoritatile apreciaza o crestere a numarului de solicitanti de azil in Romania. Din acest motiv, ONR va achizitiona mai multe locuinte sociale, in functie de bugetul statului. Din 1991 si pana in 2006, in tara noastra au fost inregistrate aproximativ 15.000 de solicitari de azil, dintre care 1.653 de persoane au primit o forma de protectie. Cei mai multi dintre acestia provin din Irak, 49,7%, urmati de Iran, 10,7%, si Palestina, 7,6%. Acestia mai provin din tari precum Turcia, Rusia, Somalia, Congo, Cuba, dar si altele. ONR pune la dispozitia refugiatilor o locuinta sociala si echivalentul lunar al salariului minim pe economie vreme de cel mult un an, considerata perioada de integrare in comunitate. Exista si exceptii de prelungire a perioadei pentru situatiile considerate speciale. Acomodarea acestora presupune mai multe etape. Elementul cheie al procesului de integrare il reprezinta obtinerea unui loc de munca. Un procent de 56,6% din cei intervievati au declarat ca au obtinut un loc de munca ajutati de prieteni si cunostinte, 38,8% prin forte proprii, 3,9% prin intermediul ONG-urilor si 0,7% prin intermediul agentiilor de ocupare a fortei de munca. Si accesul la educatie este unul dintre pasii procesului de integrare. Cu cat nivelul de educatie al unei persoane este mai inalt, cu atat exista mai multe oportunitati de a accede pe piata fortei de munca. Astfel, un procent de 14,7% din refugiati au studii universitare, 2,1% au studii postuniversitare, 6,4% liceul si 2% au 8 clase. Asigurarea unei locuinte reprezinta un alt pas important in procesul integrarii strainilor care au obtinut o forma de protectie in Romania. Dintre strainii cu o forma de protectie, locuiesc in Bucuresti 95,9%, in mediul rural, 1,5%, restul in alte orase. Dintre acestia, 82,3% locuiesc la bloc, 10% la casa, 3,8% intr-un centru ONR, 3,6% intr-o locuinta pusa la dispozitie de Serviciul Iezuitilor pentru Refugiati si 0,2% au declarat ca nu au locuinta. In privinta motivelor care i-au atras in Romania, cei mai multi raspund ca avem o tara frumoasa si ospitaliera, unde au gasit siguranta si pace.