Bomba ecologica de la fostele Uzine Chimice din Turda continua sa fie amorsata. Deseuri de mercur, derivati ai clorului si binecunoscutul DDT devin, pe zi ce trece, un pericol crescand pentru sanatatea locuitorilor. Caramizi impregnate cu substante toxice, bucati de metal si -insecticide- continua sa fie vandute zilnic la Turda. Ele sunt, in fapt, unica sursa de venit a unor oameni care traiesc in saracie. Mai mult, peste 60 de tone de rodanura de potasiu, gazul folosit de hitleristi pentru lichidarea evreilor, zac nesupravegheate. In combinatie cu acidul sulfuric, aceasta substanta produce un gaz asemanator cu -Cyclon B-, gazul folosit de nazisti in camerele de gazare.
Ruinele fabricii, sursa de bani pentru tigani
Uzinele Chimice au devenit deja, de cativa ani, istorie. O istorie nociva pentru turdeni. Dezasamblarea fabricii care, odinioara, facea din orasul de pe malul Ariesului una din marile platforme economice ale judetului continua, ignorand cele mai elementare norme de protectia mediului. Deseurile toxice continua sa zaca pe un teren si asa infestat. Gurile de canal emana mirosuri de chimicale, cladirile poarta amprenta substantelor toxice, iar instalatiile ce sunt taiate pentru fier vechi au urmele reactiilor chimice aducatoare de moarte.
Mai mult, in ultimul timp, oamenii sarmani ai zonei au inceput sa demoleze, cu nonsalanta, peretii vechii fabrici pentru a recupera caramizi pe care sa le revanda, desi, potrivit expertilor de mediu, materialele de constructie din incinta fostelor Uzine Chimice sunt impregnate cu substante care in timp pot provoca afectiuni extrem de severe.
-Izvorul- de mercur
Printre substantele toxice vanate de locuitorii din zona se numara si mercurul, care este luat din curtea fabricii, in urma sapaturilor in pamant. In urma cu circa trei luni, un turdean norocos a recuperat nu mai putin de 20 kg de mercur pe care intentiona sa le valorifice in Cluj.
De altfel, in urma cu un an, organele de control au constatat existenta, in incinta fabricii, a circa 1,5 tone de mercur, pastrat in conditii improprii. Desi normele de pastrare precizeaza faptul ca mercurul trebuie pastrat sub strat de apa pentru a se evita evaporarea, nimeni nu duce grija modului in care sunt gestionate substantele toxice de la Turda.
Legume si lactate cu DDT
Pesticidul de la Turda este cerut, in continuare, de taranii care-l folosesc pentru starpirea sobolanilor, dar si ca ingrasamant pentru culturile din gradini. Legumele cultivate sunt apoi vandute pe pietele din Cluj-Napoca, Turda si Campia-Turzii. In urma cu un an, a fost depistat in laptele colectat de la taranii din zona.
Autoritatile locale sustin insa ca locuitorii din zona Turda nu se mai lasa pacaliti, motiv pentru care tiganii sunt nevoiti sa vanda deseurile chimice in Moldova si in Banat.
La Uzinele Chimice Turda s-a fabricat DDT timp de 30 de ani, pana cand s-a descoperit ca are un efect cancerigen. Din 1983, produsul a fost interzis, dar cele 60.000 de tone de deseuri toxice au ramas. Uzina a dat faliment, iar raspunderea pentru neutralizarea depozitelor a ramas a nimanui. Prefectura a cerut 35 miliarde de lei de la bugetul de stat pentru izolarea depozitelor, dar hotararea de Guvern intarzie sa vina.
Catastrofa cu nume arab
Cumpararea Uzinelor Chimice a declansat in judetul Cluj un lung sir de controverse. -Oalele- au fost sparte in capul cetateanului arab Ahmed Nazar, cel caruia fabrica turdeana i-a revenit, prin licitatie, in 1999. Arabul a fost arestat in anul 2000, fiind acuzat de o evaziune fiscala imensa, de ordinul miliardelor de lei. Justitia si-a justificat gestul prin acte care releva evaziunea fiscala: neinregistrarea unor venituri si inregistrarea unor cheltuieli nejustificate. Nazar a fost eliberat ulterior, dupa plata unei cautiuni de 300 milioane de lei. Dosarul in care Nazar este anchetat n-a fost finalizat nici pana in ziua de azi.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
