Incurajate de rezultatul referendumului irlandez, ce permite UE sa evite o criza deschisa, liderii europeni s-au abtinut totusi sa cada prada euforiei, subliniind ca mai sunt multe probleme de rezolvat pana la aderarea efectiva a celor 10 state candidate. Dupa votul masiv al irlandezilor in favoarea Tratatului de la Nisa, extinderea Uniunii Europene apare, cu exceptia unui accident de ultima ora, ca o chestiune indeplinita.
Cu toate acestea, continua sa persiste dubii majore legate de respectarea calendarului extrem de strans, al carui principal obiectiv de a permite participarea nou-venitilor la alegerile europene din iunie 2004, in calitate de membri cu drepturi depline ai unei Europe largite. Insarcinat cu orchestrarea continuarii procesului, primul-ministru danez, Anders Fogh Rasmussen, a carui tara asigura, in prezent, presedintia UE, sublinia ieri ca -nu au fost indepartate toate obstacolele- din calea extinderii. -A fost eliminata doar o prima piatra. Mai raman insa multe altele-, avertiza el.
-Drumul este lung-
-Suntem mai aproape de scopul nostru, dar drumul este lung-, a adaugat, la randul sau, presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi. -Decizia irlandezilor deschide portile reunificarii definitive si istorice a Europei. Este o dovada a increderii in viitor si in avantajele unei Uniuni largite-, a adaugat si seful guvernului spaniol, Jose Maria Aznar. -Esential este sa pastram spiritul valorii unei Europe unite. Candidatii aplica reformele cerute de noi. Nu putem sa-i abandonam-, a estimat, in alta ordine de idei, ministrul britanic de externe, Jack Straw. Pentru ca seful diplomatiei de la Budapesta, Laszlo Kovacs, sa opineze ca -alegatorii irlandezi au reusit un test al responsabilitatii: ei au inteles ca viitorul UE si viitorul Europei depind de ei. DA-ul lor va oferi tarilor care sunt gata sa adere la Uniune posibilitatea de a accelera cresterea economica-. Privind lucrurile intr-un mod mult mai pragmatic, premierul sloven, Janez Drnovsek, si-a exprimat speranta ca -statele membre UE vor sti cum sa foloseasca noul impuls dat de votul irlandez pentru a identifica o pozitie comuna in privinta aspectelor financiare ale extinderii-.
Bataie de cap
Intr-adevar, un prim obstacol a fost depasit. Urmeaza summit-ul de joi si vineri, de la Bruxelles, unde sefii de stat si de Guvern din UE vor trebui sa-si bata capul pentru a ajunge la o concluzie vizand finantarea procesului de extindere. In particular, Cei 15 trebuie sa gaseasca un acord unanim referitor la cuantumul ajutorului agricol pe care ei sunt dispusi sa-l acorde noilor intrati. O chestiune care opune Germania si Franta: Parisul doreste o limitare la maximum a acestor ajutoare cu scopul de a asigura inca de pe acum o nota de plata mai usoara a Politicii Agricole Comune (PAC), ceea ce Berlinul refuza la modul cel mai categoric. Pe acest fundal, cancelarul Gerhard Schroder si presedintele Jacques Chirac au facut cunoscut faptul ca va fi, poate, imposibil ca cele doua parti sa se puna de acord la Bruxelles, impingand data-limita a unui compromis pana la summit-ul de la Copenhaga. Concret, Comisia Europeana a propus, in primavara, ca viitoarele state membre sa primeasca un ajutor progresiv, care sa porneasca de la 25% si sa ajunga la 100% in 2013. Schema a fost sustinuta de o majoritate de tari, printre care si Franta, care vede aici un mijloc de perenizare a PAC, al carei prim beneficiar este. De partea cealalta a baricadei, Germania contesta aceste ajutoare, solicitand corelarea lor cu o reforma a PAC, care sa garanteze reducerea contributiei sale nete la bugetul comunitar, cea mai mare dintre Cei 15.
Problema Kaliningradului
In alta ordine de idei, la Bruxelles vor trebui rezolvate si alte probleme financiare delicate, precum ajutoarele regionale pentru viitoarele tari membre sau contributia lor la bugetul comunitar. Pana atunci insa, ministrii de externe din UE vor incerca, pana astazi, sa identifice un raspuns comun legat de soarta enclavei ruse Kaliningrad in interiorul unei Uniuni largite. Punctul de vedere al sefilor de diplomatii va fi supus, apoi, dezbaterii summit-ului de la Bruxelles, documentul elaborat urmand sa constituie baza de negocieri finale cu responsabilii de la Kremlin. Moscova si UE au evocat, in ultimele zile, -o apropiere- a pozitiilor lor in aceasta problema, cu efect negativ asupra relatiilor bilaterale. Rusia se opune instaurarii, incepand cu iunie 2003, a unui regim de vize pentru cetatenii care vor traversa, in drum spre Kaliningrad, Polonia si Lituania. In plus, Moscova a respins sistemul de -trecere- speciala sugerat de Comisia europeana. La toate acestea mai trebuie adaugata si chestiunea Pactului de stabilitate a zonei euro, ce opune, din nou, Franta si Germania, ultima refuzand sa accepte procentul de 3% din PIB pentru intarirea monedei unice. De parca aceasta raca nu ar fi fost suficienta, Prodi a calificat, recent, respectivul pact drept -stupid, ca orice decizii rigide-. Explicandu-se ieri in plenul Parlamentului european, el a aratat ca se impune -un instrument mult mai inteligent si mai flexibil-.
