In articolul -Varianta europeana a inflatiei – mai favorabila cetateanului-, aparut sub semnatura distinsului comentator economic, dl. Ilie Serbanescu, in ziarul -Curentul- din 19 decembrie a.c., se analizeaza diferentele dintre inflatia masurata prin Indicele Pretului de Consum (IPC) si cea masurata prin Indicele Armonizat al Pretului de Consum (IAPC), utilizat in scopuri statistice in Uniunea Europeana. Diferenta dintre cei doi indici este pusa de autor pe seama unei presupuse supradimensionari a consumului de alimente in cosul -romanesc- si a unei subdimensionari a consumului de energie in acelasi cos (care sta la baza calcului IPC) fata de cosul -european- (utilizat la calculul IAPC). De aici – trage concluzia dl. Serbanescu – decurge lipsa de relevanta a IPC si a prognozelor de inflatie bazate pe acesta.
Intrucat acest rationament, daca ar fi corect, ar putea afecta grav intreaga strategie de tintire a inflatiei conceputa de BNR, trebuie vazut daca autorul lui are dreptate. Pentru aceasta, vom analiza daca se verifica in practica premisele pe care este construit rationamentul.
Premisa nr. 1: Exista o mare deosebire intre inflatia masurata prin IPC si cea masurata prin IAPC.
Premisa este falsa, deoarece se compara -mere cu pere-, in sensul ca perioada de baza (cea cu care se face comparatia) este, in cazul IAPC, media anului 2005, (vezi Buletinul Statistic de Preturi nr. 10, pag. 28) in timp ce in cazul IPC, este luna corespunzatoare din anul anterior, respectiv octombrie/octombrie (vezi pag. 24 din acelasi buletin statistic). Institutia numita Eurostat a decis ca, metodologic, toate comparatiile statistice ale inflatiei sa se faca vis-a-vis de media anului 2005 (nu este clar daca anul viitor baza de raportare va deveni media anului 2006 sau va ramane imuabila in timp). Pe de alta parte, trebuie tinut seama de faptul ca, de sapte ani de zile, datorita procesului dezinflationist cu panta accentuata, Romania se afla inca in situatia (pe care alte tari in tranzitie au depasit-o de mult) de a avea cifre foarte diferite ale inflatiei anuale la sfarsitul anului fata de mediile anuale. Incepand cu anul 2007, cand tendinta dezinflationista va cunoaste o oarecare aplatizare, astfel de diferente nu vor mai fi atat de manifeste nici in cazul tarii noastre. Rezumand, daca dinamica IPC se calculeaza in acelasi mod ca si dinamica IAPC, utilizand aceeasi baza de comparatie (media anului 2005), rezulta valori foarte apropiate: 6,96 la suta fata de 7,02 la suta.
Premisa nr. 2: Exista o diferenta de ponderi (indeosebi in ceea ce priveste alimentele si energia) intre cele doua cosuri, pe baza carora se calculeaza IPC si IAPC.
Si aceasta premisa se dovedeste falsa. Ponderile principalelor grupe de produse sunt aceleasi, doar impartirea lor pe subgrupe diferind. Exista cateva deosebiri minore, de exemplu in ceea ce priveste tratamentul statistic al medicamentelor, asigurarilor de sanatate sau al turismului, dar acestea au o pondere neglijabila in cadrul cosurilor. Drept efect, diferenta nesemnificativa (6,96 la suta fata de 7,02 la suta) rezultata din calcul atunci cand se utilizeaza aceeasi perioada de baza.
Premisa nr. 3: Cosul de consum utilizat de Institutul National de Statistica (INS) ii dezavantajeaza pe oraseni, deoarece nu tine seama de mutatiile petrecute in ultimul timp in pretul utilitatilor, al energiei etc.
Fara a ne erija in -avocati- ai INS, intelegem ca este o practica internationala de a se utiliza cosuri de consum cu -vechime- de doi ani. E drept ca, in Romania, ritmul rapid al reformelor poate face irelevant un cos de consum vechi de doi ani, dar daca aceasta este practica internationala, trebuie sa ne aliniem la ea. In momentul de fata, INS lucreaza la redefinirea cosului, luand in considerare, de exemplu, ponderea in crestere a cheltuielilor cu imobilele.
Concluzia la toate aceste consideratii este ca asteptarile inflationiste ale publicului nu trebuie sa fie afectate in vreun fel de schimbari metodologice. De altfel, chiar dupa intrarea Romaniei in UE, IPC calculat conform metodologiei actuale va continua sa existe alaturi de IAPC, care va fi utilizat ca indicator al comparabilitatii la nivel european. Cu alte cuvinte, daca se calculeaza corect cei doi indici, nu exista diferente semnificative intre ei. Valentin Lazea
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
