Singurul an in care toate confederatiile sindicale si patronale reprezentative si-au pus semnatura pe un acord social cu Guvernul nu pare a fi deloc lipsit de actiuni sindicale de protest, ci dimpotriva, in ultima perioada, numarul acestora a inceput sa creasca vertiginos.
Aceasta, chiar daca nici una dintre parti nu a denuntat (inca) in mod oficial acordul, existand numai amenintari si declaratii belicoase, mai ales din partea sindicatelor. Daca la Combinatul Siderurgic Resita conflictul, care s-a acutizat pe zi ce trece, isi are cauza in felul in care a fost facuta o privatizare pe vremea fostilor guvernanti, celelalte actiuni de protest, din alte sectoare de activitate, au legatura directa cu statul, si nu cu vreun patron care nu are bani sa plateasca salariile.
Muncitori, profesori, ceferisti
Conflicte de munca izolate au izbucnit inca din prima luna a anului, insa, o data cu venirea si apoi cu trecerea primaverii, numarul lor a crescut substantial si, mai mult, ele au inceput sa se manifeste la nivelul unor sectoare si ramuri de activitate vitale pentru economie si societate.
Cu toate ca, pentru prima oara in ultimii 11 ani, s-a intocmit un program realist si viabil de restructurare a industriei de aparare, acceptat si de sindicate, care ar fi dus la eficientizarea acestui sector, punerea lui in aplicare intarzie. Din aceasta cauza, au izbucnit actiuni de protest in tot mai multe uzine militare, oamenii fiind revoltati ca nu isi primesc banii la timp.
Tot pentru bani ameninta si profesorii gu greva, mai ales de cand o parte a finantarii trebuie asigurata de catre autoritatile locale. Or, este arhicunoscut faptul ca din bugetele locale abia se pot plati salariile catorva angajati si facturile la utilitati. De unde bani si pentru profesori?
Ultimii care au iesit la rampa amenintand cu greva au fost ceferistii, care in cinci luni de zile nu au reusit sa ajunga la un punct de vedere comun cu fostul lor coleg de miscare sindicala, Miron Mitrea. Revendicarile feroviarilor sunt tot de natura salariala si nesolutionarea lor ar putea duce la o noua greva la calea ferata.
Cauzele conflictelor
Liderii marilor centrale sindicale semnatare ale acordului social au opinii diferite in ceea ce priveste cauzele inmultirii numarului de actiuni de protest, numitorul comun fiind insa cel al politicii salariale.
-Cauza principala ar fi diferenta dintre promisiunile facute in campania electorala si problemele cu care se confrunta acum oamenii. Peste asta se adauga saracirea populatiei, care a fost provocata si de guvernele anterioare, dar a continuat si in timpul mandatului Cabinetului Nastase-, este de parere vicepresedintele Confederatiei Sindicale Cartel Alfa, Petru Dandea. -In ultima perioada, au aparut doua tipuri de miscari de protest. Primul este de tip Resita, unde se manifesta niste neintelegeri intre managementul privat al companiei si salariati. Al doilea este de tip CFR, caz in care bugetul de venituri si cheltuieli este aprobat direct de o structura aflata in subordinea Guvernului. Ambele situatii sunt insa influentate de politica statului-, a explicat dl Dandea.
Liderul sindical considera ca premierul Adrian Nastase ar trebui sa se tina macar de doua promisiuni facute in campania electorala: reducerea TVA la produsele de baza si regandirea grilei de impozitare a salariilor.
Vicepresedintele BNS, Matei Bratianu, impinge pisica si mai departe, si anume in ograda FMI, institutie pe care o acuza ca se amesteca nejustificat in politica salariala din Romania. -Nici un guvern care s-a aflat la putere in ultimii 11 ani nu a recunoscut ca nu exista economie nationala care sa fost ridicata de FMI. In aceste conditii, eu, ca sindicalist, nu pot accepta ca intregi categorii socioprofesionale sa-si negocieze, de fapt, diminuarea salariilor in termeni reali-, ne-a declarat dl Bratianu.
In opinia sa, solutiile pentru a evita izbucnirea unor asemenea conflicte ar fi un mai bun management al intreprinderilor cu capital de stat si un control mai riguros al modului cum este administrat banul public.
Pe de alta parte, CNSLR-Fratia se fereste sa dea vina atat pe Guvern, cat si pe organismele financiare internationale. -Desi Guvernul si-a asumat acordul social, din pacate, structurile din esaloanele inferioare nu au intrat pe aceeasi linie, din nestiinta, neputinta sau rea-vointa-, ne-a declarat presedintele confederatiei, Marius Petcu. Intrebat in care dintre aceste trei categorii se incadreaza ministrul transporturilor, Miron Mitrea, fost presedinte al CNSLR-Fratia, dl Petcu a replicat ca -noi am stiut dintotdeauna ca daca domnia-sa va ajunge ministru isi va folosi de cealalta parte a baricadei talentele de negociator dobandite in miscarea sindicala-.
Acordul social, ca stingerea unui incendiu
De altfel, relatia speciala existenta intre partidul de guvernamant si CNSLR-Fratia a fost demonstrata inca o data ieri, cand premierul Adrian Nastase a participat la lucrarile Consiliului national al acestei confederatii. Dupa ce a enumerat realizarile Cabinetului, premierul a tinut sa explice plastic necesitatea coeziunii sociale: -Problema este ca atunci cand porneste un incendiu intr-o cladire. Daca fiecare se ocupa doar de partea lui, cladirea va fi mistuita de flacari. Daca insa exista o oarecare strategie, focul poate fi stins-.
Pe de alta parte, primul ministru a avertizat ca in cursul acestui an nimeni nu trebuie sa se astepte la cresteri salariale peste rata inflatiei. -Singura modalitate de crestere a nivelului de trai este dinamizarea economiei si cresterea economica. Oricum, in mai putin de trei ani nu putem reduce inflatia sub 10%-, a mai spus dl Nastase.
Totusi, domnia-sa nu a primit ieri numai laude din partea sindicalistilor, care s-au aratat nemultumiti mai ales de activitatea ministrului privatizarii, Ovidiu Musetescu. Acestuia i-au reprosat lipsa de dialog si -ermeticitatea- contractelor de privatizare, din care nu se cunosc nici macar clauzele sociale.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
