Cei peste 40 milioane de alegatori din Turcia s-au prezentat ieri la urne pentru alegeri legislative anticipate, care risca sa bulverseze esichierul politic al tarii in favoarea conservatorilor mulsulmani ai Partidului dreptatii si dezvoltarii (AKP) si a stangii laice. Scrutinul anticipat organizat in singurul stat cu majoritate musulmana din NATO a fost atent urmarit atat de americanii care ameninta Irakul vecin Turciei, cat si de Uniunea Europeana, la portile careia Ankara bate de multi ani.
Birourile de vot s-au deschis in zorii zilei de ieri, mai intai in estul tarii, care este cu o ora inaintea restului Turciei. Ele urmau sa se inchida la ora 21.00, cand erau asteptate si primele rezultate estimative. -La urne, pentru un vot decisiv-, lansa, pe prima sa pagina, cotidianul -Hurriyet-, indemnand populatia sa se prezinte la alegerile considerate drept cele mai imprevizibile din istoria Turciei contemporane. Potrivit ultimelor sondaje, doar 20% dintre cetatenii cu drept de vot ai acestei tari se declarasera indecisi, procent ce lasa deschisa, in opinia analistilor, posibilitatea unui rezultat-surpriza.
Armate este suspicioasa
-O noua era se deschide in istoria democratiei turce-, nota, la randul sau, ziarul -Sabah-. Favorit in sondaje, Partidul dreptatii si dezvoltarii (AKP), condus de Recep Tayyip Erdogan, fost primat al Istanbulului, personalitate extrem de populara, este privit cu suspiciune de armata si de primul ministru demisonar, Bulent Ecevit, nationalist de stanga. In vasta de 77 de ani, acesta din urma acuza, printre altele, AKP ca apara, in secret, valorile islamiste. Ecevit, a carui stare de sanantate s-a aflat, practic, la originea crizei guvernamentale ce-a determinat convocarea alegerilor anticipate, urmeaza sa-si ia ramas bun definitiv de la viata politica, dupa cum mentioneaza, in context, mass-media internationala. Nici una dintre cele trei formatiuni ale coalitiei la putere – Partidul Democratic de Stanga (DSP), Actiunea nationalista (MHP) si Patria Mama (ANAP) – nu au sanse sa depaseasca stacheta de 10 procente necesare accederii in parlament.
Criza financiara
In virtutea dreptului la replica, AKP s-a aparat, sustinand contrariul, si anume ca doreste sa continue linia pro-occidentala a politicii angajate de guvernul demisionar. De asemenea, AKP a promis sa respecte acordul incheiat cu Fondul Monetar International (FMI) in schimbul unui plan de salvare a celor 16 miliarde de dolari pusi la bataie dupa criza financiara care a cuprins Turcia in 2001. O criza care si-a spus cuvantul nu doar asupra nivelului de trai la populatiei, ci si asupra starii de spirit a electoratului, profund dezamagit de ineficienta Cabinetului Ecevit. Or, AKP a mizat si a jucat tocmai pe aceste resentimente, reusind sa cucereasca simpatia omului de rand. Cu trei zile inainte de scrutin, sondajele de opinie creditau partidul lui Erdogan cu 25-30% din intentiile de vot. Un scor care, afirmau comentatorii politici, nu are cum sa sufere modificari semnificative in timpul alegerilor propriu-zise. Oricum, observatorii anticipau ca AKP va fi secondat de Partidul republican al poporului (CHP), formatiune laica de stanga, care numara in randurile sale pe fostul ministru al economiei, Kamel Dervis.
Oaie neagra
-Asteptam sa castigam, speram intr-un guvern monocolor-, afirma liderul AKP, Erdogan, votand la Istanbul in mijlocul unei multimi de partizani ce scanda -Erdogan, prim-ministru!-. -Oaia neagra- a elitei conservatoare, Erdogan nu va putea insa exercita aceasta functie, chiar si in cazul unei victorii decisive a partidului sau. Din cauza unei condamnari judiciare care dateaza de la sfarsitul anilor *90. Prin urmare, el isi va exercita influenta din culise. Nici pozitia AKP nu pare mai putin fericita: organele de judecata au amenintat cu interzicerea organizatiei sub pretextul ca ii permite lui Erdogan sa se mentina la conducerea AKP, in pofida condamnarii lui. Oricum, Erdogan a refuzat sa dezvaluie identitatea celui caruia i-ar putea fi incredintata puterea daca AKP iese invingator.
Cateva scenarii
Principala incertitudine a scrutinului de ieri a rezidat in capacitatea altor partide de a depasi bariera de 10 procente din voturi, indispensabile pentru obtinerea reprezentarii in parlament. Doar trei dintre ele ar putea reusi aceasta performanta: Partidul caii juste (DYP, conservator), Partidul tinerilor (GP, nationalist) si Partidul demoratiei poporului (DEHAP, pro-kurd). Daca acest lucru nu se va intampla, atunci AKP are toate sansele de a intra in posesia unei majoritati a locurilor din parlament. In caz contrar, Partidul lui Erdogan va fi constrans sa formeze o coalitie, ceea ce ar putea dura mai multe saptamani.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
