Patrimoniul Academiei Române -prejudiciat cu peste 500 mil. euro prin vânzarea unui teren subevaluat

Profesori în inginerii imobiliare

3,64 euro/mp – așa au evaluat „experții“ imobiliari ai Academiei Române valoarea moșiei Băneasa-Dămăroaia donată de Iosefina Stoicescu. Potrivit Uniunii Naționale a Notarilor Publici însă, la momentul vânzării valoarea de circulație a terenului în cauză era de 536,25 milioane euro, adică 1300 euro/mp.
Potrivit raportului Curții de Conturi, patrimoniul Academiei Române a fost astfel prejudiciat cu peste jumătate de miliard de euro. Fapta prezintă indicii că a fost săvârșită cu încălcarea legii penale, instituția sesizând organele de urmărire și cercetare penală.
„Patrimoniul Academiei Române a fost prejudiciat cu peste 500 milioane de euro prin cesionarea, în februarie 2008, a drepturilor aferente unui teren, situat în zona Băneasa-Dămăroaia, în suprafață de 41,25 ha, la un preț de numai 1,5 milioane euro (3,64 euro/mp), în condițiile în care la data efectuării tranzacției, valoarea de circulație a terenului în cauză era de 536,25 milioane euro (1300 euro/mp) potrivit expertizelor tehnice oficiale realizate de specialiști în materie la solicitarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici“, arată raportul.
Terenul în cauză a fost donat Academiei Române de Iosefina Stoicescu, încă din anul 1943, iar inspectorii Curții de Conturi spun că „operațiunea de cesionare de drepturi a fost în fapt un act de vânzare a terenului respectiv“.
În urma auditului financiar au fost constatate și abateri de la legalitate și regularitate care au condus la identificarea de venituri suplimentare datorate bugetelor publice. Astfel, la Academia Română nu au fost evidențiate și nu au fost încasate venituri proprii în sumă de 322.000 lei, aferente perioadei 2007-2008, rezultate din gestionarea și administrarea patrimoniului agrosilvic de către Fundația Patrimoniu a Academiei Române.
Raportul mai arată că nu au fost rerespectate reglemetărilor contabile aplicabile și a altor procedee legale cu privire la modul de întocmire a situațiilor financiare, fiind constatate nereguli privind modul de gestionare și inventariere a patrimoniului.

„Tradiția“ subevaluării

Se pare că în cazul Academiei Române subevaluarea patrimoniului este deja tradiție. În raportul pe 2008, Curtea de Conturi semnala mai multe abateri de la legalitate în ceea ce privește inventarierea patrimoniului.
Inspectorii arătau că prevederile legale privind realitatea și exactitatea evidențelor contabile și ale bilanțului contabil nu au fost respectate. Astfel, potrivit raportului, nu au fost reflectate în bilanțul contabil și nici nu au fost inventariate toate elementele patrimoniale, respectiv toate terenurile agrosilvice redobândite în proprietate, pentru care instituția deține titluri de proprietate, iar pe de altă parte din cauza faptului că valoarea contabilă a activelor fixe corporale de natura construcțiilor, terenurilor, precum și a unor active corporale în curs de execuție deținute în patrimoniu diferă semnificativ de valoarea justă a acestora, întrucât nu a fost efectuată reevaluarea în conformitate cu reglementările legale.
Spre exemplu, 20 terenuri în suprafață totală de 5.881,89 ha aveau valoarea contabilă totală de numai 0,22 lei!
De asemenea, terenul și imobilul în care se află sediul instituției din Calea Victoriei nr. 125 nu au fost înregistrate distinct în contabilitate, nefiind nici inventariate distinct, iar clădirea din Calea Victoriei nr. 194  a fost înregistrată în evidența contabilă cu numai 13 lei!
Patrimoniul Academiei Române este administrat de Fundația „Patrimoniu“, înființată în 2005. Consiliul Director al fundației este alcătuit din: prof. Alexandru T. Bogdan, prof. Sergiu Chiriacescu,  prof. Ion Dogaru, prof. Valeriu Ioan-Franc, prof. Victor Giurgiu, prof. Marian Ianculescu, prof. Napoleon Pop șI prof. Gheorghe Sin.

55 de imobile și 89 ha teren intravilan

Patrimoniul Academiei Române numără 55 de imobile, dintre care 43 în București, câte două în Constanța, Ploiești și Roșiorii de Vede și câte unul în alte șase localități. Împreună, imobilele însumează 10.000 de metri pătrați construiți, compunând 314 apartamente cu 941 de camere, potrivit unei prezentări a secretarului general acad. Ioan Păun Otiman, postată pe site-ul Academiei.
Se adaugă 89 de hectare de teren intravilan, din care mai mult de jumătate în București, 8.744 de hectare de teren agricol, 21.464 de hectare de păduri, 12.000 de hectare de pășuni alpine și 329.622.000 de titluri financiare (acțiuni, obligațiuni, rente perpetue și bonuri).
Academicianul precizează că, în profida unor eforturi și demersuri susținute, Academia Română nu a reușit să recupereze patrimoniul constituit în perioada 1860-1948. Singura componentă a patrimoniului în care s-au obținut reconstituiri importante este fondul funciar (92%). Totodată, acad. Ioan Păun Otiman deplânge soarta imobilelor din București pe care Academia Română le are în folosință pe care au pus ochii „o «ploaie» de foști proprietari, în fapt, mercenari corupți“.