La Bruxelles a triumfat arta compromisului

Uniunea Europeana a propus ieri Rusiei un plan de lupta comuna impotriva terorismului international. Concomitent, surse de la Kremlin au anuntat ca presedintii Rusiei si Statelor Unite, Vladimir Putin si George Bush, se vor intalni, la 22 noiembrie, la Tarskoe Selo, nu departe de Sankt Petersburg.

Asteptata cu mult interes, intalnirea la nivel inalt ruso-europeana de la Bruxelles are darul de a stabili viitorul raporturilor dintre cele doua parti, de a determina punctul pana la care Moscova si UE sunt dispuse sa mearga pe calea cooperarii si, implicit, a depasirii obstacolelor care umbresc raporturile bilaterale. Dupa cum remarca presa internationala, negocierile de ieri au fost, atat pentru Kremlin, cat si pentru liderii comunitari, un test de dibacie diplomatica. Este de la sine inteles ca, daca n-ar fi intervenit criza ostaticilor de la Moscova, discutiile s-ar fi concentrat asupra chestiunii Kaliningradului, tema majora a agendei de lucru, care a mai inclus si aspecte referitoare la procesul de extindere a UE, Irakul si, fireste, cooperarea economica. Dar tragicele evenimente din capitala rusa au schimbat prioritatile, aducand in prim-planul atentiei generale un subiect delicat si plin de asperitati imprevizibile.

Nori amenintatori

Poate lucrurile n-ar fi fost chiar atat de complicate daca nu s-ar fi produs si incidentul cu Danemarca, tara ce detine, in prezent, presedintia rotativa a Uniunii Europene. Refuzul categoric al autoritatilor de la Copenhaga de a interzice desfasurarea Congresului cecenilor de pretutindeni, intr-un moment in care, la Moscova, un comando cecen tinea captivi intr-o sala de teatru aproximativ 800 de oameni, a planat amenintator asupra organizarii summitului, prevazut, initial, sa se desfasoare in capitala daneza. Pentru o clipa s-a crezut, chiar, ca preconizata intalnire nici nu va mai avea loc. Numai ca acest lucru ar fi aruncat in aer orice punte de dialog intre Moscova si Bruxelles, un lux pe care Kremlinul nu si l-ar fi putut permite.

Linie dura

In ajunul summitului, Putin a convocat o ampla reuniune cu reprezentantii cecenilor moderati. Un prilej de a demonstra ca Moscova ramane deschisa dialogului, ca mijloc de reglementare a conflictului cu mica republica separatista din nordul Caucazului. A fost, de asemenea, ocazia folosita de presedintele rus de a reafirma linia dura in aceasta problema. Putin a spus raspicat ca Aslan Mashadov, presedintele nerecunoscut al Icikeriei (vechea denumire a Ceceniei), nu poate fi un partener de tratative cu Moscova. -Nu va fi un nou Hasaviurt-, declara seful statului, cu referire la pacea incheiata, in 1996, de Moscova cu regimul de la Groznii. Cu acest bagaj a pornit la drum, spre Bruxelles, liderul de la Kremlin. Este greu de apreciat cat a contat pentru UE micul siretlic al lui Putin.

Loc de interpretare

Oricum, UE a propus Rusiei un plan de lupta comuna impotriva terorismului international, ale carui detalii au fost prezentate intr-unul din documentele semnate ieri la Bruxelles. Potrivit agentiilor ruse de presa, textul prevede crearea unei structuri noi in domeniul schimbului operativ de date referitoare la organizatiile teroriste, activizarea operatiunilor de identificare si blocare a surselor financiare ale terorismului international. De asemenea, se are in vedere o coordonare a actiunilor UE si Rusiei in organizarea masurilor de combatere a terorismului international. Pentru Moscova, asta inseamna mult, in primul rand din punctul de vedere al interpretarii textului. Nimic nu impiedica Rusia sa afirme ca, semnand documentul, UE include, de fapt, gruparile cecene pe lista organizatiilor teroriste.

Vize speciale

In ceea ce priveste Kaliningradul, teritoriu rus cuprins intre Polonia si Lituania si care, din perspectiva aderarii celor doua state la UE, va deveni enclava rusa in interiorul Uniunii, si aici s-a ajuns la o formula de compromis. Daca este sa spunem lucrurilor pe nume, pentru Moscova, varianta gasita nu poate fi considerata satisfacatoare. Moscova ar fi dorit ca pentru locuitorii acestei regiuni rupte de patria mama sa nu fie instituit nici un regim de vize. Dar pozitia Bruxellesului s-a dovedit, in aceasta privinta, de neclintit. Sau aproape. Pana la urma, Kremlin s-a vazut nevoit sa se impace cu ideea ca spre si din Kaliningrad se va calatori pe baza unor documente speciale de tranzit, care vor costa fie nimic, fie o suma modica. Pe de alta parte, liderii UE au convenit sa examineze posibilitatea asigurarii unei legaturi feroviare directe Rusia-Kaliningrad, trenurile de mare viteza urmand sa circule pe acest traseu fara oprire. In acest fel, calatorii nu vor avea nevoie de nici un document de tranzit. Au fost, astfel, impacate doua pozitii. Dupa cum declara Putin la conferinta de presa care a marcat incheierea summitului, formula gasita are darul de a spulbera temerile Moscovei legate de circulatia locuitorilor din Kaliningrad.