In aceeasi situatie se afla Letonia si Slovenia
O stire de dincolo de Ocean vine ca o lovitura de cutit peste guvernul de la Sofia, la numai o zi dupa izbucnirea in Bulgaria a scandalului exportului de arme catre Irak, care ar putea ameninta pe ultima suta de metri integrarea tarii in structurile euro-atlantice.
Potrivit editiei de ieri a publicatiei -Financial Times-, oficiali de la Pentagon i-au sugerat secretarul american al apararii reconsiderarea planurilor de extindere a NATO cu sapte noi state, argumentand ca Bulgaria, Letonia si Slovenia nu sunt pregatite pentru a face fata cerintelor Aliantei. Mai exact, potrivit Pentagonului, doar Romania, Estonia, Lituania si Slovacia ar trebuie invitate sa adere la structura euro-atlantica, cu ocazia summitului de la Praga, programat sa inceapa peste o saptamana.
-Unele voci din interiorul Pentagonului au spus ca Washingtonul ar trebui sa se gandeasca de doua ori inainte de a lansa invitatia de aderare pentru Bulgaria, Letonia si Slovenia-, a declarat un inalt diplomat NATO, citat de -Financial Times-. -Dar problema a fost rezolvata in cercurile de decizie. Daca nimic neasteptat nu se intampla pana saptamana viitoare, toate cele sapte candidate vor primi invitatia-, a adaugat acesta.
Bulgaria si Letonia nu sunt foarte agreate de Pentagon, din cauza problemelor de securitate cu care se confrunta si care sunt mult sub standardele NATO. Se mai vorbeste si despre un sprijin insuficient din partea celor doua tari in lupta impotriva terorismului. Cat despre Slovenia, guvernul de la Liubliana a facut prea putine eforturi pentru a creste cheltuielile de aparare, a restructura fortele armate si a schimba perceptia opiniei publice cu privire la aderarea la Alianta. Spre deosebire de restul statelor candidate, sprijinul popular pentru integrarea euro-atlantica este sub 50% in Slovenia.
Arme bulgaresti pentru Irak
In plus, Bulgariei i se pot face acum reprosuri si in legatura cu cel mai proaspat scandal de la Sofia: deconspirarea unei retele de traficanti care au facilitat exportul de componente pentru transportoare blindate, de fabricatie bulgareasca, spre Irak, incalcand astfel embargoul international impus acestei tari. In afacere este implicat grupul industrial Terem, a carui conducere a fost demisa imediat dupa izbucnirea scandalului, unele persoane ajungand chiar in arestul politiei.
Un moment dificil, dar deloc inedit pentru Bulgaria – aceasta afacere a echipamentelor militare. Potrivit cotidianului -Standart News-, Bulgaria a mai fost acuzata si in 1992 ca ar fi furnizat arme Macedoniei, aflata sub embargo la acea vreme. Cinci ani mai tarziu, premierul Ivan Kostov era antrenat intr-un scandal privind incalcarea embargoului petrolier impus Serbiei. La putin timp dupa aceea, acelasi premier trebuia sa dea explicatii ONU cu privire la vanzarea de arme catre unele tari africane, asupra carora se aplicasera sanctiuni internationale. Nici actualul sef al guvernului nu este mai breaz, continua -Standart News-, care aminteste de o livrare speciala pentru Sudan, tara aflata in razboi civil de 19 ani, si de vanzarea de pusti de asalt, mortiere si grenade catre Georgia, aflata in plina criza diplomatica cu Moscova.
Cehia, Ungaria, Polonia – in dificultate
Un motiv al ingrijorarilor exprimate de Pentagon referitor la valul extins al integrarii, preconizat dupa Praga, il constituie si ritmul mult prea lent al reformelor militare realizate de Cehia, Ungaria si Polonia, state foste comuniste primite in Alianta in 1999.
Chiar saptamana trecuta, secretarul general al NATO, lordul George Robertson, a cerut Ungariei sa isi modernizeze fortele armate. -Daca nu faceti asta, atunci sunteti in dificultate-, a avertizat Robertson. Actualul guvern de la Budapesta arunca vina asupra fostului executiv, pe care il acuza de neglijarea capitolului aparare. In ultimii patru ani nu s-au innoit echipamentele militare, fapt pentru care Ungaria a ramas in urma din punct de vedere tehnologic, sustine ministrul apararii. Sistemele de comunicatii sunt vechi, armata nu poate interveni eficient in cazul unor atacuri biologice sau chimice, iar militarii ungari au mari dificultati in a comunica cu omologii lor din NATO, din cauza barierelor lingvistice.
Problema lingvistica afecteaza si Cehia si Polonia. Dar echipamentele invechite, majoritatea de provenienta sovietica, reprezinta o si mai mare dificultate. Flota aeriana a Cehiei (MiG-21) mai are trei ani de viata, inainte de a fi declarata nefunctionala. Parte din avioane nici nu mai sunt folosite, din cauza lipsei pieselor de schimb. Cand ultimul MiG-21 va disparea de pe cerul Cehiei, Praga va ramane fara nici un avion de vanatoare supersonic. Si aceasta pentru ca inundatiile din august au fortat guvernul sa cheltuiasca in alte scopuri cele doua miliarde de dolari puse cu grija deoparte pentru achizitionarea de avioane de lupta din Suedia si Marea Britanie.
Numarul militarilor ramane de asemenea o problema. Armata Cehiei cuprinde in prezent peste 60.000 de persoane, cu 24.000 mai mult decat ar trebui, conform standardelor NATO, si o structura de comanda prea incarcata.
Dintre cei trei relativ noi membri NATO, Polonia a mers cel mai departe cu modernizarea militara, dar nici aici situatia nu sta pe roze, schimbarile fiind destul de greu de pus in practica intr-o tara cu peste 50 milioane de locuitori si o armata de peste 135.000 de oameni.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
