Impinsa oarecum intr-un con de umbra dupa 11 septembrie, Alianta Nord-Atlantica se prezinta joi, la summitul de la Praga, cu o agenda deosebit de ambitioasa, hotarata sa imbratiseze o noua strategie si postura militara pentru a face fata noilor provocari globale, dar si unei pozitii mai agresive a Statelor Unite.
Trei sunt punctele principale ale reuniunii la varf din Cehia: lansarea invitatiilor oficiale de aderare pentru sapte tari candidate, printre care si Romania; semnarea acordului de creare a unei forte de reactie rapida care sa poata prelua cele mai dificile sarcini militare in orice colt al lumii; si, poate cel mai important dintre toate, din punctul de vedere al celor 19 parteneri euro-atlantici, transformarea radicala a organizatiei, infiintata acum 53 de ani pentru a contracara amenintarea sovietica.
O alianta pentru razboaiele viitorului
-NATO trebuie sa se schimbe sau va deveni o organizatie irelevanta-, declara acum doua saptamani un inalt oficial francez. -Aceasta presupune o operatie estetica de anvergura, cu toate riscurile si suferintele implicate-, adauga acesta.
De aceeasi parere este si ambasadorul american la NATO, Nicholas Burns. -Vrem ca summitul de la Praga sa dea semnalul de lansare a unei transformari pe scara larga a Aliantei in acest secol XXI-, a precizat acesta, punand accent pe amenintarea simtita din partea statelor instabile si a organizatiilor teroriste aflate departe de granitele Europei, dintre care unele ar putea avea la dispozitie arme de distrugere in masa.
Majoritatea oficialilor de la Washington merg pe aceeasi idee a unei schimbari de substanta. -Praga inseamna reconstruirea unei noi aliante, capabila sa lupte in razboaiele viitorului. Daca NATO va fi capabila sa opereze aceste schimbari, atunci are tot viitorul in fata. Daca nu, nu va mai fi la fel de folositoare si de importanta-, suna avertismentul transmis din capitala americana.
Intrebarea este daca, in acest ultim caz, Statele Unite se vor mai folosi de organizatia internationala ca de un instrument in lupta impotriva terorismului sau vor apela la noi aliante, conturate dupa atacurile teroriste de la New York si Washington petrecute acum mai bine de un an.
A doua varianta este mai probabila din punctul de vedere al publicatiei americane -Washington Post-, pentru care NATO s-a transformat intr-un club select al Europei, o anticamera pentru beneficiile economice si politice occidentale.
Cosmetizare cu tehnologie si echipamente de ultima ora
Europenii din NATO sunt insa decisi ca Alianta sa ramana o puternica organizatie militara, care are primul cuvant de spus in ceea ce priveste crizele regionale, ba, mai mult, cele globale.
Un prim pas in aceasta directie il constituie, asa cum solicita SUA, marirea bugetelor pentru aparare, situate in jur de 2% din PIB pe continentul european, spre deosebire de cele 3,5 procente din Statele Unite. Secretarul general al NATO, lordul George Robertson, le-a mai cerut spaniolilor sa-si imbunatateasca capacitatea de a securiza realimentarea avioanelor aliate in zbor; olandezilor – sa se ocupe de problema armelor inteligente; germanilor – sa contribuie mai mult la activitatile de transport aerian militar; norvegienilor – sa-si foloseasca mai mult fortele speciale; cehilor – sa-si imbunatateasca apararea impotriva armelor biologice, chimice si nucleare. Toate acestea, pentru ca Alianta sa fie mai flexibila, mai mobila, mai eficienta, argumenteaza fostul ministru britanic al apararii.
Parte din cerintele americane au fost convertite deja pe lista de cumparaturi a Aliantei, sustin surse diplomatice. La Praga se asteapta ca aliatii sa-si anunte intentia de a achizitiona noi aparate aeriene si echipamente, precum o flota intreaga de avioane JSTAR, dotate cu tehnologie de ultima ora si folosite in actiuni de colectare a informatiilor. Noi echipamente de comunicatii sunt de asemenea in vizorul partenerilor euro-atlantici. Planurile de restructurare mai includ reducerea numarului de comandamente NATO si cartiere generale si reorientarea celor ramase catre noi misiuni.
Toate acestea, pentru ca Alianta sa poata demonstra Americii ca este gata sa-i puna la dispozitie suficiente echipamente si forte militare pentru a interveni in orice moment si pentru orice perioada de timp in orice colt al lumii impotriva inamicului invizibil care este terorismul international. Pentru a demonstra ca este nu numai un partener, ba chiar cel mai important partener al Americii, aceasta fiind singura sansa de supravietuire a mitului NATO.
De la 19 la 27
Prin integrarea a sapte state noi (Romania, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia), Alianta va avea in componenta 26 de tari, devenind astfel o organizatie-mamut, foarte dificil de gestionat. Un inalt oficial american va conduce toate operatiunile aliate. NATO va renunta la structurile statice de comanda din nordul Europei si va infiinta o serie de cartiere generale regionale in Milano, Valencia si Istanbul. Actualii membri NATO: Belgia, Canada, Danemarca, Franta, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Marea Britanie, SUA (state fondatoare), Turcia, Grecia (din 1952), Germania (1955), Spania (din 1982), Ungaria, Cehia, Polonia (din 1999).
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
