Stolojan – cutia de rezonanta a frustrarilor lui Iliescu

Revenim asupra unui subiect pe care l-am mai comentat in editorialul de acum doua saptamani. Spuneam atunci, in concluzie, ca fortarea anticipatelor tine aproape exclusiv de un calcul intern al PSD si nu are o relatie foarte vizibila cu calendarul extern al Romaniei din 2003. Acest scenariu a castigat foarte mult in credibilitate, in special in aceasta saptamana, si am spune mai ales dupa discutia despre starea natiunii, la care a luat parte joi seara presedintele Iliescu, intr-o emisiune a televiziunii publice. Mi se pare indispensabil un rezumat al observatiilor facute in acest context de seful statului pe marginea anticipatelor. Intrebat ce parere are despre initiativa PSD, domnul Iliescu a raspuns: eu as fi fost mai prudent din acest punct de vedere; continuand: inainte de a o lansa pe piata as fi facut o analiza mai serioasa si o confruntare mai atenta a argumentelor pro si contra. Domnul Iliescu le-a mai reprosat celor din PSD ca puteau sa-si aleaga alt moment, referindu-se la initierea unei dezbateri atat de nervoase inainte de consumarea celor doua istorice reuniuni la varf din acest an, a NATO si a Consiliului European. La fel ca intr-un comentariu recent in care considera prea modest procentul de 11-12% alocat de la buget unor fonduri sociale, domnul Iliescu a parut sa fie nemultumit de masurile luate de guvern impotriva saraciei. Saracia ramane totusi problema-cheie – a conchis Ion Iliescu. Insistand asupra importantei problemelor interne, Ion Iliescu a vorbit din nou despre expansiunea coruptiei. Un repros iarasi destul de explicit la adresa ineficientei guvernului in fata unei coruptii intretinute – adaugam noi – de un sistem corupt si coruptibil, de o birocratie vorace, de o clientela politica numeroasa, despre a carei indestulare afisata ostentativ domnul Iliescu a mai vorbit in termeni foarte critici. Este vorba, nota bene, de o clientela ce graviteaza in jurul executivului si al PSD prin deja legendarii baroni pe care domnul Nastase i-a aparat public, in mod repetat, in pofida evidentei ca bunastarea lor este, in diferite proportii, rezultatul unor afaceri ilicite derulate in familia politica a partidului de guvernamant. Intrebat, in continuare, despre adecvarea actualei Constitutii la ideea convocarii unor alegeri anticipate, Ion Iliescu a raspuns foarte sarcastic: trebuie inventata o cauza pentru a motiva efectul. Cu un accent dramatic, ce amintea de zilele lui decembrie 1989, liderul de la Cotroceni s-a uitat drept in ochii electoratului si a dorit sa faca un apel. Apelul era la liniste si calm si era adresat in special unor bugetari care i-ar fi spus ce disconfort simt la gandul unui 2003 agitat de alegeri anticipate. Ion Iliescu si-a camuflat cu o anume stinghereala supararea pe cel mai important produs politic al sau, ne referim desigur la domnul Nastase, care, daca nu cumva l-a tradat, a intins, in orice caz, foarte tare coarda si l-a tratat cu o insolenta descumpanitoare. Par sa se confirme suspiciunile unei parti a presei, care vorbea de faptul ca domnul Nastase ar fi inceput sa lucreze la listele electorale, promitand locuri eligibile pentru nostalgicii iliescieni din partid, iar lui Ion Iliescu insusi un loc pe viata in Senatul tarii. Simtindu-se foarte bine in ambientul Cotroceniului, liderul liberal Stolojan a tinut, foarte semnificativ, sa se delimiteze clar de cei care doresc introducerea unor job-uri viagere in parlamentul tarii. Nu este deloc exclus ca domnul Stolojan, care n-a facut niciodata un secret din amintirea placuta lasata de colaborarea cu Ion Iliescu, sa se fi facut cutia de rezonanta a frustrarilor sefului statului. Altfel spus, liderul de la Cotroceni s-ar fi simtit insultat de maruntisul aruncat de echipa domnului Nastase, care ar fi considerat ca dupa alegerile din 2004 cota politica a domnului Iliescu ar fi fost doar aceea de senator pe viata!!!

Dand unda verde anticipatelor, Ion Iliescu s-ar fi lasat, asadar, identificat printr-un virtual personaj secundar al vietii politice, imaginabil undeva in fundul parlamentului, in acele locuri unde se poate motai pe indelete si trai o batranete politica ocolita de griji, ocolita, inainte de toate, de grijile politice active in care Ion Iliescu s-a ilustrat fara intrerupere dupa *89, dar si inainte, cu exceptia declinului din perioada cat a condus Editura Tehnica. Un politician ca Ion Iliescu, cu o experienta politica foarte mare acumulata in sisteme diferite si plina de contraste puternice, a fost pentru prima oara infruntat de un Adrian Nastase, apartinand unei alte ere politice si care vrea sa se lanseze intr-o cursa pe cont propriu. Relatia politica dintre Iliescu si Nastase aduna, in acest contencios al anticipatelor, intreaga suma a incompatibilitatilor dintre cei doi: nepotrivire de varsta, de metabolism politic, de perspectiva asupra viitorului. Domnul Iliescu este, pana la proba contrarie, sarac si cinstit, in timp ce domnul Nastase nu pare a fi preocupat de aceste marci existentiale. Domnul Iliescu nu se lasa desprins de un trecut ale carui file vrea sa le rasfoiasca visand probabil sa fie eroul unei povestiri politice fara sfarsit. Domnul Nastase nu are rabdare, vrea sa arda etapele, joaca dur si nu se complica in detalii. Problema este ca de asta-data detaliul domnului Nastase se numeste Ion Iliescu. Tenta reconcilianta a discursului domnului Iliescu de vreo doi ani incoace ar putea fi abandonata la aceasta rascruce politica in favoarea unui recurs la metode foarte taioase pe care le aplicase pe vremea cand facea figura unui bilios. Ceea ce pare foarte sigur este ca liderului PSD ii va fi aproape imposibil sa devanseze alegerile parlamentare fara un OK de la Cotroceni, asta daca nu cumva isi va asuma riscuri majore. Confruntarea dintre cei doi se apropie de un apogeu ce nu va putea fi evitat decat prin cedarea uneia dintre parti. Ne aflam deocamdata in faza trasarii de catre fiecare a teritoriului. Cineva va trebui sa treaca frontiera dincolo, intr-o jungla intunecata in care se poate intra in doi, dar din care nu se iese decat de unul singur.

Radu Calin Cristea, pentru Europa Libera