Sefii de stat si de guvern din tarile NATO, care se vor reuni, joi si vineri, la Praga, vor discuta despre modalitatile de a face fata noilor amenintari la adresa securitatii, urmand sa anunte crearea unor capacitati de lupta impotriva terorismului si a proliferarii armelor de distrugere in masa.
La scurt timp dupa atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, ministrii de externe din tarile membre NATO au decis sa elaboreze, inainte de summitul de la Praga, un pachet de masuri avand drept scop consolidarea capacitatilor de lupta impotriva terorismului si a proliferarii armamentului de distrugere in masa.
In 12 septembrie 2001, membrii NATO au luat decizia istorica de a invoca Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic, care prevede reactia comuna a aliatilor impotriva unui atac indreptat asupra unui stat membru. In urma acestei decizii, atentatele din Statele Unite au fost considerate drept un atac asupra tuturor membrilor Aliantei.
La cererea SUA, membrii NATO au acceptat sa ia opt masuri pentru aplicarea prevederilor Articolului 5. Pentru prima data in cei peste 50 de ani de existenta a Aliantei, echipamentele acesteia au fost desfasurate pentru sustinerea unor -operatiuni in conformitate cu Articolul 5-. Avioane AWACS (Airborne Warning and Control System) ale NATO au fost trimise in Statele Unite, unde au participat la misiuni de patrulare a spatiului aerian: in perioada octombrie 2001 – mai 2002, 830 de piloti din 13 tari NATO au efectuat aproape 4.300 de ore de zbor, in 360 de misiuni operationale, in cadrul misiunii Eagle Assist.
In data de 26 octombrie 2001, o forta navala a Aliantei a fost desfasurata in estul Mediteranei, in cadrul operatiunii Active Endeavour, care implica patrularea zonei si monitorizarea traficului comercial. Pana in prezent, au fost monitorizate peste 16.000 de ambarcatiuni, cu participarea unor nave din opt tari – Danemarca, Germania, Grecia, Italia, Spania, Turcia, Marea Britanie si Statele Unite – sub comanda britanica.
Fortele NATO din Balcani au fost, la randul lor, implicate in doua misiuni antiteroriste in Afganistan – Enduring Freedom (operatiune militara condusa de Statele Unite) si Forta internationala de asistenta pentru securitate din Afganistan (ISAF), misiune cu mandat ONU care actioneaza in zona Kabulului. In operatiunea Enduring Freedom sunt implicate direct 14 tari membre NATO, statele europene asigurand mai mult de jumatate din fortele aflate pe teren in Afganistan. In privinta ISAF, majoritatea celor 4.500 de militari provin din tari membre NATO, dar Forta se bucura si de sprijinul tarilor partenere – baze si permisiuni de survol acordate de tari din Caucaz si Asia Centrala, unitati de infanterie, politie militara, protectie nucleara-chimica-biologica si mijloace de transport din Romania, sprijin logistic acordat de Rusia si Slovacia si o unitate de informatii suedeza.
Tarile membre NATO au extins cooperarea in domeniul serviciilor de informatii, au oferit asistenta aliatilor sau altor tari amenintate de terorismul international, au sporit masurile de securitate la obiectivele americane de pe teritoriul fiecarei tari membre, au oferit Statelor Unite si aliatilor acces la porturile si aeroporturile nationale, pentru operatiunile impotriva terorismului.
Alianta se doteaza cu un concept antitero
Printre masurile care vor fi propuse la Praga se numara:
1. Un concept militar pentru apararea impotriva terorismului, care sa sublinieze disponibilitatea Aliantei de a actiona impotriva atacurilor teroriste sau a amenintarii cu astfel de acte, indreptate, din strainatate, impotriva populatiilor, teritoriului, infrastructurii sau fortelor unui stat membru; de a oferi asistenta autoritatilor nationale care se confrunta cu consecintele unor atacuri teroriste; de a sustine operatiunile UE sau ale altor organizatii internationale si coalitii in care sunt implicati aliati; de a desfasura forte acolo unde este necesar pentru a indeplini astfel de misiuni.
2. Un plan de imbunatatire a dotarilor si fortelor militare, care sa prevada crearea unor capacitati antiteroriste si sa includa angajamente nationale ferme pentru realizarea acestora.
3. Imbunatatirea apararii impotriva armelor de distrugere in masa, cu accent pe apararea impotriva armelor chimice si biologice.
4. Managementul consecintelor in cazul unor atacuri teroriste – un plan de urgenta, care sa stabileasca mecanismele si capacitatile care pot fi folosite pentru a face fata consecintelor unor posibile atacuri teroriste, inclusiv cu arme de distrugere in masa.
5. Planul de actiune pentru parteneriate, care va stabili cadrul cooperarii antiteroriste, va defini rolul parteneriatelor si instrumentele de lupta impotriva terorismului, dar si managementul consecintelor.
6. Aparare in domeniul informatic – protectia impotriva unor atacuri informatice si pregatirea in vederea unei eventuale intreruperi a functionarii infrastructurilor critice din Alianta Nord-Atlantica si de la nivel national, inclusiv a sistemelor informatice si de comunicatii.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
