Aurul de productie autohtona nu mai are cautare pe piata romaneasca, ca urmare a unei decizii a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale de a nu mai achizitiona metale pretioase pentru rezerva BNR. Daca anul trecut BNR a preluat integral productia de aur a Companiei Miniere Minvest Deva, in primele sase luni din 2001, banca centrala nu a mai lansat nici o comanda in acest sens.
Singura solutie de iesire din acest impas ar fi vanzarea aurului extras din Muntii Apuseni la Bursa din Londra, motiv pentru care, ieri, la portile Ministerului Industriei si Resurselor au batut reprezentantii administratiei si sindicatelor din cadrul companiei. Daca acest lucru ar deveni posibil, ar interveni insa o alta problema. Si anume, s-ar realiza un export de subventie, in conditiile in care Minvest este cea mai ineficienta companie miniera din Romania.
Pentru 1.000 de lei productie, la Minvest Deva se cheltuie, in functie de mina, intre 2.000 si 6.000 de lei. Si totusi, exportul pare a fi singura cale de depasire a crizei aurului, deoarece bijutierii si Monetaria Statului, singurii care mai cumpara aur de la Minvest, nu pot acoperi decat o infima parte din productia anuala a companiei.
Administratia si sindicalistii de la Compania Nationala Miniera Minvest Deva au venit ieri la Bucuresti sa bata la portile Ministerului Industriei si Resurselor, in incercarea de a gasi o solutie pentru deblocarea -crizei aurului- care a inceput sa se manifeste la inceputul acestui an.
-Practic, aurul nu mai are piata interna de desfacere, pentru ca, de la inceputul anului, nu am mai primit nici o comanda ferma din partea singurului beneficiar de pana acum, Banca Nationala-, ne-a declarat presedintele Centralei Nationale Confederative a Sindicatelor Miniere din Romania (CNCSMR), dl Marin Condescu. Anul trecut, intreaga productie de aur a companiei Minvest Deva a fost achizitionata de BNR, insa in primele sase luni ale lui 2001 nu s-a mai vandut nici un gram.
Purtatorul de cuvant al BNR, dl Mugur Stet, a confirmat aceasta stare de fapt, spunand ca ea este rezultatul unei decizii luate la finele anului trecut de catre Consiliul de Administratie al bancii centrale. -Consiliul de Administratie a constatat ca rezerva de aur este foarte buna si ca in viitorul apropiat nu se va mai proceda la noi achizitii nici de pe piata interna, nici de pe cea internationala-, ne-a spus dl Stet. Rezervele totale ale Bancii Nationale au ajuns la 4,4 miliarde de dolari, din care aproape un miliard este reprezentat de rezerva in aur.
Purtatorul de cuvant a adaugat ca nu s-a stabilit o data-limita pana la care sa fie sistate achizitiile, deblocarea lor fiind la latitudinea membrilor CA. -Daca ei vor decide ca este nevoie de o majorare a rezervei de aur, oricand se pot relua achizitiile de la producatori, insa nu se stie cand s-ar putea intampla acest lucru-, a concluzionat domnia-sa.
Singura solutie – exportul
Pana atunci, pe piata interna singurii care mai cumpara aur, insa in cantitati extrem de reduse, sunt bijutierii si Monetaria Statului.
In consecinta, singura solutie ar fi valorificarea aurului la export, solutie care le-a fost prezentata ieri oficialilor Ministerului Industriei si Resurselor de catre sindicalistii si administratia de la Minvest. Dl Marin Condescu spune ca aurul extras din Muntii Apuseni ar putea fi vandut la bursa de profil de la Londra. Luarea unei asemenea decizii nu este insa atat de simpla cum ar parea la prima vedere. Si aceasta pentru ca, practic, s-ar ajunge la o situatie iesita din comun, accea de a se exporta subventie.
Trebuie amintit ca Minvest Deva este cea mai ineficienta companie din mineritul romanesc, unde pentru o productie marfa de 1.000 de lei se cheltuie intre 2.000 si 6.000 de lei. Anul trecut, valoarea subventiei primite de la stat de Minvest, de 541,8 miliarde de lei, a depasit substantial nivelul veniturilor totale din productie, de numai 467 miliarde.
Din cauza tehnologiilor invechite si a tergiversarii adoptarii unor masuri drastice de restructurare, care sa presupuna si scoaterea in afara companiei a unor servicii auxiliare, costurile sunt uriase. La Mina Baia de Aries, de exemplu, exploatarea aurului se face in filoane care nu cianureaza, ceea ce duce la productie pe stoc, dupa cum au constatat membrii unei comisii mixte administratie – sindicate.
Mari probleme sunt si la Mina Barza, din cauza vechimii zacamantului si a metodelor de exploatare. Vicepresedintele CNCSMR, Octavian Luca, membru in comisia mentionata, spune ca mare parte din probleme ar putea fi rezolvata prin inlocuirea utilajelor vechi, mari consumatoare de energie, cu unele moderne. Acestea ar putea fi achizitionate chiar si in leasing, iar investitia s-ar amortiza foarte repede, avand in vedere reducerea spectaculoasa a costurilor de productie.
Cea mai dificila situatie din cadrul companiei se inregistreaza insa la Rosia Poieni. Proiectata pentru a se exploata anual 10 milioane de tone, in prezent, de aici se extrage numai un milion de tone de zacamant pe an. In aceste conditii, costurile sunt uriase, iar despre un minim de profitabilitate nici nu poate fi vorba.
In consecinta, disparitia clientilor interni pentru aurul produs de Minvest a venit ca un colac peste coliva companiei. Daca nu se gaseste urgent o rezolvare a acestei situatii, Minvest risca sa nu mai poata evita falimentul.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
