-Ministerul de Interne si-a declinat competenta in cazul Pavalache-

Ioan Rus este unul dintre demnitarii actualei puteri care si-a facut simtita prezenta mai mult ca ministru decat in calitate de fruntas al partidului de guvernamant. Si-a spulberat insa aura de discretie prin cateva declaratii care au creat stupefactie printre politicieni. Mai intai a fost primul oficial care a lansat ipoteza alegerilor anticipate, in urma cu un an, atragand, atunci, dezmintiri din partea colegilor de partid si comentarii ironice din partea premierului Nastase. Astazi, cu toate ca spusele sale au fost confirmate de realitate, refuza sa comenteze subiectul. Tot el a fost cel care a aruncat tema- bomba a disolutiei autoritatii statului in Har- Cov. In prezent sustine ca situatia se amelioreaza, imbratisand ideea ca divergentele rasiale se pot estompa in decurs de doar un an: -Este o evolutie pe care o apreciez ca fiind pozitiva si in contextul aderarii la NATO. In mod normal, direct, vor disparea o parte dintre tensiunile dintre romani si maghiari-.

In interviul acordat ziarului nostru chiar in ziua vizitei lui George Bush Jr. la Bucuresti, Ioan Rus face o alta dezvaluire-surpriza, afirmand ca Ministerul de Interne si-a declinat competentele in favoarea Parchetului National Anticoruptie in celebrul caz Fanel Pavalache. -Sunt anumite chestiuni ce tin de competenta lor – problemele bancare, de lichidare a unei banci-, explica ministrul. Cu toate acestea, el sustine ca -99% dintre cazurile aflate in lucru la PNA au fost <servite> de catre politie-.

Cum va fi efectul integraii in NATO asupra Politiei Romane?

– Procesul integrarii in NATO va produce efecte nu numai asupra Politiei Romane, ci asupra Ministerului de Interne in ansamblul sau. Ca element important al Sistemului National de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala, Ministerul de Interne va avea o evolutie la nivelul tuturor componentelor si a intregii sale activitati, in raport cu strategia si prioritatile stabilite pentru etapa post-Praga astfel incat sa realizeze gradul de siguranta civica si de legalitate, la nivelul standardelor din tarile membre NATO. Intrucat integrarea in Alianta si cea in Uniunea Europeana sunt procese complementare, vom continua activitatea de reforma institutionala inceputa in anii anteriori, pe care o vom completa cu masuri suplimentare in domeniul antiterorismului, al combaterii coruptiei si crimei organizate. De asemenea, prin intensificarea cooperarii cu structurile similare din tarile NATO, se va realiza o interoperatibilitate si in planul activitatii specifice Ministerului de Interne – la fel ca in structurile militare. Efecte pozitive vor fi, evident, si in ceea ce priveste dotarea, metodologiile de lucru, managementul resurselor.

– Dupa ratificarea tratatului de aderare a Romaniei, granita NATO la est va fi Prutul. Date fiind incidentele inregistrate in vamile din aceasta zona, cum intentionati sa actionati pentru a le preveni reaparitia?

– Noi am avut niste angajamente aici si suntem tara pre-Schengen, dorind sa devenim Schengen. Avem, asadar, niste angajamente privind securizarea frontierelor in general si a frontierei de est in special, pentru ca, practic, devine granita exterioara a Uniunii Europene. Angajamentele noastre au fost legate de inlocuirea soldatilor cu profesionisti si de a face tot ceea ce avem de facut legat exact de regulile statelor Schengen. La aceasta ora suntem implicati intr-un program legat de informatizarea frontierelor, exact pe sistemul lor. Aici vorbim de costuri materiale destul de importante, resurse umane nu atat numeric modificate, cat mai ales in ceea ce priveste competitivitatea. Suntem in termen cu toate aceste angajamente. De altfel, la ora actuala, Ministerul de Interne lucreaza pentru integrare europeana, 2003-2007, deci ne proiectam de acum ce facem in 2003 cu banii pe care ii avem astazi in buget, in 2004, 2005, si asa mai departe.

– Care a fost rolul cadrelor MI in asigurarea protectiei presedintelui american in timpul vizitei la Bucuresti?

– Data fiind importanta si semnificatia deosebita a vizitei in Romania a presedintelui George W. Bush, efectivele Ministerului de Interne au actionat cu forte si mijloace sporite pentru asigurarea ordinii publice pe locatii si traseele de deplasare a coloanelor oficiale. De asemenea, au fost intensificate actiunile specifice privind supravegherea persoanelor pretabile la actiuni violente sau de alta natura, care pot influenta buna desfasurare a activitatilor.

S-au luat masuri pentru sporirea sigurantei si fluidizarea circulatiei pe principalele bulevarde ale Capitalei, precum si pentru degajarea cailor de acces. Impreuna cu celelalte institutii abilitate, Ministerul de Interne a asigurat accesul persoanelor in zona de desfasurare a mitingului si supravegherea tuturor imobilelor aflate in apropierea locurilor de desfasurare a activitatilor si pe traseele de deplasare. Totodata, s-a actionat pentru restrictionarea si controlul folosirii materialelor explozive sau periculoase, a armamentului si munitiilor.

Au fost constituite rezerve de ordine publica mobile, capabile sa intervina rapid in orice zona si situatie deosebita.

In acelasi timp, au fost luate masurile specifice pentru prevenirea incendiilor in zona apropiata a locurilor de desfasurare a activitatilor si in zonele adiacente traseelor de deplasare a coloanelor oficiale.

Pentru aceste activitati, structurile Ministerului de Interne s-au angajat cu peste 10.000 de oameni. Mai precis, pentru asigurarea desfasurarii in bune conditii a vizitei oficiale au fost folosite peste 400 patrule pedestre, 1.300 autovehicule, 3.500 agenti de ordine, 450 agenti de circulatie, 1.200 posturi de supraveghere, 1.500 posturi de ordine, 12 cordoane de ordine publica, 40 echipaje pentru prevenirea si stingerea incendiilor si descarcerare.

Datorita profesionalismului si promptitudinii cu care cadrele institutiei noastre au actionat in indeplinirea misiunilor incredintate, nu au fost inregistrate evenimente deosebite pe parcursul vizitei in Romania a presedintelui american.

– Conform primului-ministru Adrian Nastase, una dintre chestiunile ramase pentru a fi rezolvate in spatiul intern dupa Summitul de la Praga este aceea a fostelor cadre ale Securitatii care mai activeaza inca in institutiile statului. Care este, din acest punct de vedere, situatia Ministerului de Interne?

– Apreciez ca aceasta problema este deosebit de importanta insa, si cred ca veti fi de acord cu mine ca, uneori, s-a ajuns la false etichetari. Dupa cum cunoasteti, in statul roman este o institutie specializata care se ocupa cu aceste chestiuni. Este vorba de Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii, institutie cu care coopereaza in situatii de deplina transparenta. As dori sa subliniez doar un singur lucru: in Ministerul de Interne media de varsta a personalului este de 38 de ani. Va las pe dumneavoastra sa apreciati…

– Cum apreciati ca s-a adaptat politia la noua formula -civila-?

– Metamorfoza politist militar – politist civil nu reprezinta un simplu act administrativ sau numai o schimbare de statut, ci constituie un proces in urma derularii caruia politia trebuie sa isi manifeste capabilitatea de a gestiona problematica combaterii infractionalitatii si aceea a sigurantei cetateanului din perspectiva valorilor democratiilor europene. In acest sens, rezultatele pozitive obtinute in ultima perioada ne permit sa afirmam ca politia a intrat in linie dreapta in ceea ce priveste devenirea ei ca institutie fundamentala a statului de drept, aflata in serviciul cetateanului si sub controlul societatii civile. Desigur, ca in orice inceput, s-au constatat si anumite temeri in legatura cu concordanta dintre noul statut al politistului si atributul de asigurare a legalitatii. Din aceasta cauza s-au inregistrat, dar intaresc, numai in perioada initiala de aplicare a Legii 218/2002, si ezitari din partea unor lucratori. Pe ansamblu insa, Politia Romana si-a intrat bine in noul rol, demonstrand ca intelege necesitatea actiunii spre binele Comunitatii.

– Este posibil ca procesul de integrare euro-atlantica sa aiba drept consecinta si schimbari mai profunde in organizarea si activitatea Politiei Romane?

– Ministerul de Interne nu a asteptat, in acesti ultimi doi ani, momentul Summitului de la Praga pentru a initia un amplu proces de reorganizare a structurilor sale, inclusiv a politiei. Actionand in sensul euroconformizarii institutiei noastre – in plan legislativ, institutional si operativ – am pus in aplicare, in acest an, Legea privind organizarea si functionarea Politiei Romane si cea privind Statutul politistului, doua acte normative care au transformat aceasta institutie fundamentala a statului intr-o structura cu adevarat compatibila cu cele din spatiul european si euro-atlantic.

Momentul Praga 2002 a gasit Ministerul de Interne – si politia, evident – cu temele facute in ceea ce priveste indeplinirea prevederilor Capitolului V din -Planul Actiunilor Prioritare pentru Pregatirea Aderarii Romaniei la NATO-. In acest sens, noi am initiat masuri mai ferme fata de filierele internationale de carne vie, care isi desfasoara activitatea pe teritoriul tarii noastre, depistand si anihiland, numai in acest an, peste 90 de astfel de grupari infractionale.

Este evident ca si dupa Praga suntem la fel de preocupati pentru continuarea procesului de reforma, situatia operativa interna si internationala impunandu-ne o mare mobilitate in sensul realizarii unui grad ridicat de compatibilitate si colaborare cu structurile similare atat din statele membre ale Aliantei, dar si din cele ale Uniunii Europene.

– Cum evolueaza relatia dintre Ministerul de Interne si Parchetul National Anticoruptie?

– Consider ca este o relatie buna avand in vedere ca 99% din cazurile aflate in lucru, la Parchetul National Anticoruptie, au fost -servite- de politie. Noi acordam sprijin in efectuarea de verificari in cercetarea penala, atat prin ofiterii detasati, cat si prin structurile pe care le avem la dispozitie. De asemenea, asiguram documentarea informativa si actiunile de prindere in flagrant. Mentionez faptul ca, in prezent, 20 de politisti sunt detasati la PNA si urmeaza ca, intr-o etapa urmatoare, numarul acestora sa ajunga la 150.

– Cum ati receptat faptul ca printre primele actiuni PNA s-au numarat si arestari ale unor cadre din politie?

– Este cunoscut faptul ca am impus conceptul -Toleranta zero- si, din acest punct de vedere, suntem decisi sa luam cele mai drastice masuri pentru combaterea oricaror fapte reprobabile in randul cadrelor.

Cazul politistului care a luat 300 de dolari mita a fost nefericit atat pentru el, cat si pentru PNA, deoarece s-ar putea considera ca aceasta structura speciala s-ar ocupa de lucruri marunte, aspect contrazis de cazurile Dinulescu, Pavalache, Banca Transilvania s.a.

– Care a fost contributia Ministerului de Interne la arestarea lui Fanel Pavalache?

– Cazul -Pavalache – BIR- este in competenta Parchetului National Anticoruptie.

– Sa intelegem ca acest dosar face parte dintre cele 1% care nu au fost -servite- de politie?

– Toate cercetarile in faza initiala le face politia, dupa care, in functie de cauza in sine, ele tin sau nu de competenta noastra de a continua intr-o faza superioara sau se declina competenta din momentul sesizarii situatiei. Daca nu este de competenta noastra, se da direct PNA sau Parchetului General.

– Cazul Pavalache din ce categorie face parte?

– Din ultima.

– Deci, v-ati declinat competenta, trimitand dosarul la Parchet…

– Da, insa actiunile Parchetului si ale PNA se fac toate cu sprijinul politiei: urmariri etc. Aceste lucruri nu le fac procurorii, ci politistii.

– Si atunci in ce consta, de fapt, aceasta declinare de competenta?

– Sunt anumite chestiuni ce tin de competenta lor – problemele bancare, de lichidare, a unei banci.

– Care este strategia institutiei pe care o conduceti in vederea eliminarii -marii coruptii-?

– Combaterea coruptiei este, in egala masura, una dintre exigentele formulate, la adresa Romaniei, de partenerii occidentali si forurile internationale, dar si o prioritate nationala stabilita pentru acest an si perioada urmatoare de catre guvern, de primul-ministru, domnul Adrian Nastase. In ianuarie 2002, in prezenta domnului prim-ministru, conducerea Ministerului de Interne a dezbatut si aprobat doua documente importante: -Planul Ministerului de Interne de actiune impotriva coruptiei- si -Planul de actiune impotriva coruptiei in randul cadrelor MI-. Masurile din primul document vizeaza perfectionarea cadrului legislativ in domeniu, intarirea capacitatilor de actiune a structurilor operative, imbunatatirea managementului investigarii faptelor de coruptie. Al doilea document are obiective asemanatoare, insa -tinta- o reprezinta activitatea din interiorul structurilor MI. Strategia noastra prevede identificarea cauzelor acestui flagel si actiune, in cooperare cu celelalte institutii ale statului, conform competentelor asupra acestor cauze. O data cu constituirea Parchetului National Anticoruptie si cu revigorarea actiunii la nivelul celorlalte institutii, am adoptat o serie de masuri suplimentare, abordand un sistem de lucru in echipe mixte. Impreuna, am convenit proceduri mai suple, mai eficiente si mai dinamice. Rezultatele incep sa fie vizibile, iar, in perioada urmatoare, actiunea noastra se va intensifica, astfel incat sa ne sporim aportul la procesul de insanatosire a mediului de afaceri, sa eliminam sursele generatoare a marii coruptii.

– In urma cu mai mult de un an, la Cluj, dumneavoastra ati fost primul demnitar din actuala legislatura care ati lansat ipoteza organizarii alegerilor anticipate, infirmata, la acea vreme, de catre premier. De ce credeti ca s-a ajuns ca timpul sa va dea dreptate si ce parere aveti in acest moment despre ideea scrutinului anticipat?

– Aceasta problema se afla in discutia clasei politice. Sunt convins ca factorii decizionali vor adopta cea mai buna solutie in conformitate cu interesele majore ale societatii romanesti.

– In urma cu un an, ati stupefiat multi politicieni prin declaratia conform careia se inregistreaza o disolutie a autoritatii statului in judetele Harghita si Covasna. Care este situatia in momentul de fata?

– Este o evolutie pe care o apreciez ca fiind pozitiva, si in contextul aderarii la NATO. In mod normal, direct, vor disparea o parte dintre tensiunile dintre romani si maghiari. Facem cu totii parte din acelasi grup, al unor state care respecta un set de valori, iar obiectivele s-au schimbat si pentru cei care au avut o tentatie in alt sens. Aceste lucruri tin si de capacitatea noastra administrativa. In consecinta, se vor diminua aceste riscuri care existau initial.

– Pe de alta parte, procesul de aderare a Ungariei la structurile euro-atlantice a fost perturbat de tensiunile iscate in jurul Legii statutului. Credeti ca reluarea acestui subiect si divergentele care vor aparea, din nou, intre Bucuresti si Budapesta au potentialul de a afecta si procesul de aderare a Romaniei?

– Si ei, si noi, va trebui sa respectam aceleasi reguli. In consecinta, in perioada urmatoare se vor stabili foarte clar niste angajamente ale partii maghiare si ale noastre. La ora actuala, ambele tari, dorind sa intre in aceleasi structuri, va trebui sa se adapteze si sa-si reevalueze pozitiile.

Un ministru cu ganduri de intoarcere acasa

-De indata ce imi termin mandatul, ma intorc acasa-, spune Ioan Rus, oarecum surprinzator. Precizeaza insa ca acest lucru nu are nici o legatura cu calitatea sa de vicepresedinte al PSD, ci doar cu portofoliul de la Interne: -Nu sunt insurubat in scaunul de ministru-.

Revenirea in Cluj nu-i va crea nici o problema mai-marelui peste politisti, cel putin din punct de vedere al activitatii profesionale. Cartea sa de munca se afla, in continuare, la Universitatea Tehnica din Cluj, unde este titularul catedrei de Autovehicule Rutiere. Mai are insa un job asigurat si la reprezentanta deschisa de Mercedes in orasul de pe Dealul Feleacului, unde este, inca, coproprietar. -Insa nu mai sunt administrator-, spune, repede, pentru a nu crea niscaiva suspiciuni in legatura cu conflictul de interese la Palatul Victoria. Povesteste fara prea multe retineri despre inceputurile carierei sale de -afacerist-: -In *90 si ceva, am citit intr-o revista ca se infiinteaza reprezentanta Mercedes in Romania si mi-am depus si eu candidatura pentru a deschide in Cluj treaba aceasta. Am reusit sa castig in calitate de coproprietar – deci, eu mi-am condus propriul business acolo. Studentii mei, in loc sa-si faca lucrarile de laborator pe un tractor vechi, si le faceau pe masini performante. Firma merge in continuare foarte bine.-