Urmasul pe linie directa al celebrului cioban din Cartisoara, Florin Cartan, stie ca numele pe care-l poarta il obliga la fapte pe masura. Asa ca s-a decis sa ajunga in Consiliul local. Si a reusit. Acum, ca membru PSD, cere ajutor in stanga si-n dreapta pentru a reface casa memoriala din Cartisoara, unde a locuit Badea Cartan. -Cu ajutorul unei finantari din strainatate, vom reface actualul Muzeu Badea Cartan. Cele cateva sute de milioane de lei primite de la o fundatie patronata de regele Belgiei, Albert al II-lea, ne vor fi de mare ajutor-, explica urmasul lui Badea Cartan.
Cu trei copii si patru nepoti, actualul stra-stranepot al lui Badea Cartan se mandreste cu una dintre cele mai numeroase familii din Cartisoara. Aflat la a sasea generatie, cel mai mic urmas al lui Badea Cartan este Florin Constantin Stefanescu, de numai sapte luni. Spre deosebire de stramosul sau, care n-a stiut carte pana la varsta de 16 ani, Sorin Cartan este elev la scoala din comuna. -Din pacate, Sorin, la cei sapte ani ai sai, cunoaste numai din familie ispravile mosului nostru. Acum, nici in cartile de Istorie, nici in cele de Romana n-a mai avut loc-, constata cu mahnire consilierul PSD.
A coborat un dac de pe Columna
La 3 ianuarie 1896, Cartisoara era un sat adormit. Pe ger si viscol, Gheorghe a iesit din bordei cu straita in spate. Timp de 43 de zile a mers neintrerupt. In cele din urma, si-a vazut visul cu ochii: Columna lui Traian. Din traista a scos un pumn de pamant romanesc, unul de grau si unul de sare. Le-a pus la baza impozantului edificiu. Vlaguit si flamand, a adormit. A fost trezit brusc de strigatele unui jandarm italian. -Excelenta, un dac a cazut de pe columna-, s-a adresat jandarmul primarului Romei. Asemanarea cu dacii de pe monument era izbitoare. Timp de doua saptamani, a fost primit cu mare fast de oficialitatile locale.
Pana la sfarsitul vietii, a mai fost de doua ori in Italia. A mai vizitat Atena, Parisul, Bruxellesul, Berlinul, Viena, Budapesta si Ierusalimul. Si-a asumat raspunderea de a transporta peste granita carti romanesti. Pe 15 iulie 1896 a fost prins de jandarmii din Arpasul de Sus si judecat la Fagaras pentru instigare si raspandire de carti antistatale. A mai fost arestat pe 15 septembrie 1903, 5 ianuarie 1904 si 11 decembrie 1905. La 13 ianuarie 1906, arestat din nou pentru instigare, a fost trimis in fata Tribunalului Brasov. N-a fost condamnat, guvernul de la Budapesta invocand -ratiuni politice-.
In anul 1911 s-a ratacit pe munte si a racit. Internat in sanatoriul de la Poiana Tapului, a murit de plamani pe 7 august 1911. -Doarme visand la infratirea neamului-, scrie pe mormantul sau din Sinaia. Anul acesta s-au implinit 91 de ani de la moartea sa.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
