Primele inspectii de dezarmare in Irakul ultimilor patru ani au debutat ieri dis de dimineata, intr-un proces ce a monopolizat atentia comunitatii internationale, fiind considerat cheia de bolta a viitorului Orientului Mijlociu.
A inceput numaratoarea inversa
Cei 17 inspectori ONU ajunsi de luni in Irak au parasit cartierul general din Bagdad la ora 8.30, intr-un convoi alcatuit din noua masini de teren cu cunoscuta emblema a Natiunilor Unite si escortat de o armata de ziaristi. Consistentul grup a fost cat pe ce sa provoace un adevarat haos rutier in capitala irakiana, relateaza corespondentii internationali de presa. La un moment dat, echipa ONU s-a despartit, o parte plecand spre sud-vest, in directia fabricii militare Graphite Rod, iar ceilalti spre nord-est, catre fabrica Al-Tahadi. Expertii au fost insotiti in permanenta de oficiali din Directoratul National Irakian pentru Monitorizare.
La 10.10, sase vehicule ONU ajungeau la poarta complexului Graphite Rod, pazit cu strasnicie de fortele armate. Accesul ziaristilor a fost interzis, iar intrarile si iesirile sigilate, astfel incat nimic si nimeni sa nu poata parasi zona pe timpul inspectiei. La plecare, expertii internationali nu au dat nici o declaratie de presa, dar reprezentanti irakieni au precizat ca totul a mers ca pe roate.
Alegerea complexului a fost determinata de multiplele intrebuintari ale grafitului, inclusiv in scopuri militare, pentru fabricarea rachetelor. Irakului ii este interzis sa fabrice rachete cu raza de actiune mai mare de 145 de kilometri.
In directia opusa, a doua echipa ONU a petrecut trei ore intr-o a doua fabrica trecuta pe lista neagra ca posibil obiectiv suspect unde se fabrica componente pentru arme de distrugere in masa. Ziaristilor li s-a permis initial accesul dincolo de portile complexului, dupa care au fost impinsi afara de fortele de protectie, unde au asteptat plecarea inspectorilor. Acestia s-au intors direct la hotelul ce le serveste drept cartier general.
Cele doua site-uri cercetate ieri au mai facut o data obiectul inspectiilor, in prima etapa a procesului de dezarmare a Irakului, in perioada 1991-1998. Atunci, ele au fost neutralizate, dar regimul de la Bagdad este banuit ca ar fi reactivat vechile centre de fabricare a armelor de distrugere in masa. In decembrie 1998, inspectorii Natiunilor Unite au fost nevoiti sa paraseasca teritoriul irakian, in urma neintelegerilor privind accesul la toate obiectivele controlate de Saddam Hussein, dar si a acuzatiilor privind implicarea lor in activitati de spionaj in favoarea unor state precum SUA.
Misiune imposibila
Inspectiile de ieri sunt considerate primul pas intr-un proces dificil care va decide viitorul Irakului si, implicit, al intregului Orient Mijlociu. Inspectorii, care pana la sfarsitul anului vor fi 100, au practic misiunea imposibila de a afla daca Irakul dispune de un arsenal de distrugere in masa si, in acest caz, sa purceada la eliminarea lui, cu ajutor si bunavointa irakiana. Potrivit Rezolutiei 1441 a Consiliului de Securitate al ONU, un prim raport al expertilor va ajunge la New York la sfarsitul lui ianuarie.
Pana atunci, insa, razboiul are mari sanse de a fi inceput deja. Aceasta, intrucat regimul irakian mai are la dispozitie doar doua saptamani pana la inaintarea documentatiei privind arsenalul sau. Si cum Saddam Hussein declara sus si tare ca nu are arme de distrugere in masa, iar americanii o tin pe a lor – ca, din contra, Bagdadul dispune de un astfel de arsenal -, nu este greu de imaginat ca incercarea diplomatica de a dezamorsa tensiunile irakiano-americane are mari sanse sa ajunga intr-un punct mort. Din care razboiul poate izbucni in orice moment, sub pretextul necooperarii irakiene. De altfel, secretarul american al apararii, Donald Rumsfeld, nu s-a sfiit sa afirme in urma cu doar cateva zile ca un raport pozitiv al inspectorilor ONU nu va absolvi Irakul de banuieli, ci, din contra, va demonstra ca Saddam Hussein a reusit sa insele comunitatea internationala si de aceasta data. Cu alte cuvinte, zarurile au fost aruncate.
Germania ia un viraj de 180 de grade in problema irakiana
Doar cateva zile au trecut de cand, in mod surprinzator, puterea de la Berlin declara ca Germania este dispusa sa-si deschida spatiul aerian pentru avioanele americane angajate intr-o eventuala campanie militara antiirakiana. Fapt care se traduce totodata in accesul americanilor la bazele militare din Germania, cele mai puternice din intreaga Europa, si un ajutor de nepretuit in drumul spre Orientul Mijlociu.
Si mai putin a trecut de cand opozitia germana a criticat aceasta schimbare brusca de pozitie a cancelarului Gerhard Schroder, a carui atitudine pacifista a adus victoria social-democratilor in alegerile din toamna.
Ieri, o noua informatie a venit in sprijinul vocilor care sustin ca Germania se raliaza taberei americane in ce priveste problema irakiana. Astfel, autoritatile germane au anuntat ca vor vinde echipament defensiv militar Israelului, aliat traditional al Americii si primul stat aflat in calea rachetelor irakiene ce ar putea fi lansate de Saddam Hussein, intr-un gest de razbunare, dupa inceperea razboiului.
Irakul a trimis 39 de rachete Scud in directia Israelului, in timpul conflictului din Golf.
In ce priveste ajutorul german, este vorba despre sistemele Patriot, pe care Israelul le-a solicitat in urma cu un an, in conditiile agravarii tensiunilor din regiune. Echipamentul este destinat interceptarii si distrugerii rachetelor.
-Daca guvernul israelian simte ca are nevoie de acest echipament pentru a-si intari securitatea, noi il vom ajuta – si prompt-, a fost declaratia lui Schroder, care a adaugat ca aceasta este -datoria istorica si morala- a Germaniei, aluzie la trecutul nazist al tarii sale.
Dincolo de aceasta -datorie morala- se poate insa discerne, fara greutate, intentia sefului guvernului de la Berlin de a repara relatiile cu Statele Unite, grav afectate in campania electorala germana, cand actualul cancelar a mizat totul pe cartea antiamericana.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
