De la greva generala la haos economic si social nu mai era, ieri, decat un pas in Venezuela. Al cincilea exportator de petrol din lume se confrunta, de cinci zile, cu o greva de proportii – a patra in acest an, indreptata impotriva presedintelui Hugo Chavez -, miscarile de protest paralizand intreaga industrie petroliera, care furnizeaza nu mai putin de 50% din veniturile bugetare.
Dincolo de focarul politic de conflict creat in statul latino-american, greva de saptamana aceasta – care implica atat oameni de afaceri, cat si sindicate – a avut deja repercusiuni asupra pretului mondial al petrolului, care crescuse, ieri, cu 12 centi fata de ziua precedenta, ajungand, la Bursa din New York, la 27,41 de dolari barilul. Piata americana, care isi procura din Venezuela circa 13% din necesar, este in mod special afectata, mai ales pe fondul inrautatirii conditiilor meteorologice si al cresterii cererii de combustibil pentru incalzire. Este adevarat ca la cresterea preturilor au contribuit si situatia din Irak, dar si apropierea reuniunii Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC), cand statele membre vor stabili strategia privind productia de titei din urmatoarele luni.
Armata iese in strada
Confruntat cu solicitarile protestatarilor privind organizarea unui referendum asupra mandatului sau, controversatul presedinte columbian, Hugo Chavez – a carui popularitate a scazut de la 80 de procente la numai 30, pe fondul incapacitatii de a rezolva problemele economice ale Venezuelei – a ales varianta mobilizarii armatei. Fostul lider al trupelor paramilitare nu s-a dezmintit nici de data aceasta, ordonandu-le soldatilor sa preia controlul asupra principalelor rafinarii si petroliere, ai caror angajati, respectiv echipaje, refuza sa onoreze comenzile internationale. Cat despre convocarea referendumului, seful statului a declarat ca acesta nu poate avea loc mai devreme de august anul viitor.
Cele cinci zile de greva nu au fost lipsite de violente, trupele desfasurate in strada folosind gaze lacrimogene si gloante de cauciuc impotriva manifestantilor. Evenimente care au readus in memorie miscarile de strada din aprilie anul acesta, soldate cu 19 morti, in urma inclestarilor dintre gruparile anti si, respectiv, pro-Chavez.
Chemarea la greva a venit din partea miscarilor de opozitie, care, in mod constant, critica stilul de guvernare autoritarista al presedintelui, pe care il acuza de ruinarea economiei nationale. In pofida pretului relativ ridicat al petrolului si al exporturilor zilnice de 2,3 milioane de barili, Venezuela se confrunta cu o grava situatie ceonomica, pentru anul acesta fiind estimata o scadere de sase procente. Rata inflatiei este de circa 30%.
La randul lui, presedintele a denuntat actiunile grevistilor, acuzandu-i de subminarea economiei nationale si de conspiratie impotriva institutiei prezidentiale.
Potrivit criticilor sai, Chavez este in stare de orice pentru a ramane la putere, chiar de organizarea unei false lovituri de stat impotriva lui insusi, care sa motiveze mobilizarea armatei si declararea starii de urgenta militara.
Un presedinte contestat
Admirator infocat al lui Fidel Castro, infocat critic al globalizarii si adept al politicilor de stanga, presedintele Venezuelei – nu foarte bun prieten cu Statele Unite – este obisnuit cu miscarile de strada ce ii contesta autoritatea. Greva din ultimele zile este a patra numai anul acesta.
Ajuns la putere in urma alegerilor din 1998, pe care le-a castigat gratie promisiunilor de a rezolva problemele economice ale tarii si a micsora prapastia dintre bogatii si saracii Venezuelei, Chavez a fost chiar indepartat din fotoliul prezidential in aprilie. In urma unor violente proteste de strada, o lovitura de stat organizata de armata avea sa il deposedeze pe presedinte de putere pentru 48 de ore, interval dupa care fidelii sai ofiteri l-au repus in drepturi si cu ajutorul demonstratiilor organizate in strada de paturile sarace ale populatiei.
Beneficiind inca de o anumita sustinere populara – 30%, oricum foarte putin fata de recordul de 80 de procente inregistrat la inceputul mandatului -, Chavez si-a permis sa duca o politica controversata si pe plan extern, marcata de vizite in Cuba, Irak, -flirturi- ocazionale cu rebelii marxisti din Columbia si chiar pretentii teritoriale in Guyana. Relatiile cu Statele Unite au devenit extrem de tensionate in ultimul an, dupa ce a acuzat Washingtonul ca -lupta impotriva terorii cu teroare-, referire la campania din Afganistan demarata ulterior atentatelor de la 11 septembrie.
Prima iesire la rampa a lui Chavez s-a petrecut in februarie 1992, cand a condus o incercare de lovitura de stat impotriva presedintelui Carlos Andres Perez, profitand de nemultumirea populara cu privire la masurile economice austere dictate de guvernul de la acea vreme. Ulterior revoltei soldate cu 18 morti si 60 de raniti, liderul paramilitar avea sa se predea. In timp ce Chavez isi petrecea timpul in inchisoare, apropiatii lui au incercat o noua lovitura de stat. Din nou esec. In cele din urma, actualul presedinte venezuelean a fost gratiat, si-a relansat formatiunea politica fondata in 1982 si a reusit sa realizeze cu succes tranzitia de la soldat la om politic. Viitorul sau este insa acum destul de incert, mai ales ca Statele Unite nu isi pot permite radicalizarea miscarilor sociale intr-o tara de care depinde, intr-o buna masura, din punct de vedere economic
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
