Gabriel Zbircea este noul presedinte al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului. Zbircea preia fraiele unei institutii -grele-, fie si numai pentru faptul ca aceasta este implicata in numeroase si complicate litigii, multe dintre acestea fiind greu de solutionat in favoarea statului roman. In plus, desi recent instalat la conducerea AVAS, Zbircea trebuie sa acorde o mare atentie atat procesului de postprivatizare, cat si finalizarii procesului de privatizare pentru putinele societati ramase in portofoliu.
In varsta de 32 de ani, Zbircea provine din mediul privat, este de profesie jurist si a fost asociat la Casa de Avocatura Musat &Asociatii. Dupa instalarea actualului guvern, in decembrie 2004, a fost consilier de stat al primului-ministru Calin Popescu Tariceanu. A absolvit Facultatea de Drept, din cadrul Universitatii Bucuresti. Intre 1995-1996 a fost asistent universitar la aceeasi facultate, iar intre 1996-1998 a avut o functie similara la Scoala de Stiinte Politice si Administrative a Universitatii Bucuresti, Departamentul de Drept. A participat la diferite stagii de pregatire la universitatile din Oslo si Namur, precum si la lucrarile sesiunii cu privire la drepturile omului, organizata la Bucuresti de Institutul International pentru Drepturile Omului -Rene Cassin-. Are o bogata activitate publicistica, dintre care amintim lucrarile -Doing Business in Romania-, -Raport cu privire la reglementarile bancare din Romania-, -Romania – noul regim al investitiilor- etc. Nu este membru al nici unui partid politic, in opinia sa functiile de conducere din cadrul instutiilor statului trebuind sa fie incredintate unor tehnocrati pentru a le face mai competitive. (I.B.)
Privatizarea BCR – prioritate de gradul zero
– Sunteti de putina vreme presedintele unei institutii de -calibru-, cu o activitate foarte importanta la nivelul economiei romanesti. Cu toate astea, cu siguranta v-ati fixat deja cateva prioritati, fie ele si pe termen scurt. Care sunt acestea?
– In momentul in care am venit la AVAS, a trebuit sa ma adaptez imediat la problematica institutiei. Nu am beneficiat de nici un fel de -perioada de gratie-. De aceea, si implicarea mea a fost maxima de la bun inceput. Spetele acopera practic toate domeniile dreptului, iar problematica este foarte complexa. Inca din prima saptamana, am avut intalniri cu reprezentantii Fondului Monetar International, ai Bancii Mondiale, ai Bancii Romane pentru Reconstructie si Dezvoltare, precum si cu reprezentanti ai unor ambasade, intalniri in cadrul carora au fost luate in discutie obiectivele institutiei in fruntea careia ma aflu, problemele referitoare la privatizarile aflate in desfasurare, precum si posibilitatea atragerii unor potentiali investiori straini. Sunt si probleme urgente, care privesc unele contracte sau activitatea institutiei, pentru care m-am intalnit cu reprezentantii autoritatilor publice centrale si locale. Prin urmare, prioritatile pe termen scurt sunt legate de bunul mers al Autoritatii si de luarea unor decizii corecte la problemele care nu suporta amanare.
– Cu siguranta ganditi si in perspectiva. Care sunt pasii cei mai importanti pe care AVAS ii are de facut pe termen lung?
– Asa cum a precizat si primul-ministru, Calin Popescu Tariceanu, pe termen lung, principala prioritate a AVAS, daca se poate spune asa, este privatizarea BCR. Am inceput deja consultarile cu BERD si saptamana aceasta ele vor continua cu ceilalti actionari, astfel incat privatizarea bancii sa continue in conditii optime. Desigur, pe de alta parte, va trebui sa ne concentram si pe finalizarea procesului de privatizare in cazul societatilor Tractorul Brasov si Electroputere Craiova, pe clarificarea situatiei juridice de la Aro Campulung, Nitramonia Fagaras, Siderca Calarasi, precum si pe efectuarea unor pasi importanti in legatura cu aplicarea Legii 10/200, privitoare la regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv, in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Lista poate continua si sunt sigur ca ea va fi completata pe masura ce ne vom defasura activitatea.
-Pentru privatizarea Tractorul vom prezenta executivului o situatie actualizata-
– Cand preconizati ca se va incheia procesul de privatizare in cazul Tractorul Brasov si Electroputere Craiova?
– Cand am fost numit presedinte al AVAS, privatizarea celor doua companii era deja in derulare. AVAS a lansat deja oferta pentru Electroputere, data-limita de depunere a ofertelor fiind 10 februarie a.c. Prin urmare, asteptam sa vedem care vor fi companiile interesate de preluarea ei. La Tractorul, situatia nu este asa de simpla. A fost adoptat un act normativ, dar, intre timp, Landini si-a declinat interesul ( n.red. – compania italiana a renuntat la semnarea transferului dreptului de proprietate, motivand ca situatia financiara nu ii mai permite achizitionarea uzinei brasovene). Va trebui sa mergem in fata executivului cu o situatie actualizata, pentru ca, in deplina cunostinta de cauza, sa fie luata cea mai buna decizie privind privatizarea. Este important sa ne concentram pe aceste doua proiecte, pentru ca Tractorul si Electroputere sunt singurele companii cu peste 1.000 de angajati la care Autoritatea mai este actionar majoritar.
– Mai exista in portofoliul AVAS un numar semnificativ de societati la care Autoritatea este actionar minoritar. Cum veti vinde aceste pachete reziduale?
– Cea mai buna strategie pentru pachetele minoritare este valorificarea pe piata de capital. Bursa este nu numai un instrument de vanzare, la valoarea reala a pietei, ci si de evaluare a performantelor companiilor, si cred ca trebuie sa profitam de avantajele pe care le ofera. Acest lucru va fi benefic pentru piata de capital in ansamblu, pentru ca este vorba de peste 400 de pachete minoritare, care pot atinge 40% din capitalul unei companii, si care vor contribui decisiv la cresterea Bursei in Romania.
-Vin dintr-o companie privata si stiu care sunt rigorile ce guverneaza intr-un mediu competitiv-
– Ce impresie v-a facut primul contact cu institutia AVAS?
– AVAS este o institutie a statului, dar ea trebuie sa fie guvernata de principii strict comerciale, ale economiei de piata. Consider ca trebuie sa impunem o anumita viziune, un anumit stil de lucru. Eu vin dintr-o companie privata si stiu care sunt rigorile ce guverneaza intr-un mediu competitiv. De aceea, voi impune aici exigenta, profesionalismul si sistemul de valori care sa dea credit acestei institutii in relatiile cu toti partenerii de afaceri. In fapt, vorbim despre o institutie prin care statul roman face afaceri si acestea trebuie sa fie profitabile, pentru ca ele alimenteaza bugetul de stat. In plus, am intalnit aici doua institutii complet separate. Se pare ca fuziunea care s-a facut, anul trecut, intre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) si Autoritatea pentru Privatizare si Administratie a Participatiilor Statului (APAPS) nu s-a produs decat la nivel formal.
– Asta inseamna ca veti face schimbari in structura institutiei?
– Astept ca in zilele urmatoare sa fie numiti vicepresedintii Autoritatii, astfel incat AVAS sa inceapa sa functioneze la capacitate maxima. Vom intregi astfel echipa de conducere si vom stabili strategii pe fiecare din domeniile de competenta. Pe de alta parte, am tinut ca, inca din prima zi, sa ma intalnesc cu directorii actuali, pentru a ne cunoaste si pentru a ma familiariza cu activitatea pe care o desfasoara fiecare compartiment.
– Concret, la ce modificari veti recurge?
– Fiecare guvern vine cu propriul program de guvernare, si evident ca aceasta presupune si schimbari. Este firesc ca pe anumite zone sa fie numiti alti oameni. Echipa de conducere la varf se va schimba in mod cert. In rest, voi evalua activitatea fiecaruia, exclusiv pe criterii de performanta si profesionalism, si in functie de asta voi decide.
Invesitorii straini – atrasi de pretul mic de vanzare si de anularea datoriilor
– Ne aflam cam pe ultima suta de metri in ceea ce priveste finalizarea procesului de privatizare. Credeti ca Romania mai prezinta interes la acest capitol?
– Este adevarat ca AVAS mai are in portofoliu ceva mai putin de 2% din companiile cu care a plecat, in 1992. Ca procent poate parea nesemnificativ, dar intre acesti 2% se numara uzina craioveana Electroputere, un pachet semnificativ la BCR si 23 de institute de cercetare. Toate acestea sunt sigur atractive. In plus, indraznesc sa va aduc aminte de faptul ca privatizarea furnizorilor de utilitati si a societatilor nationale a atras nume mari din domeniu, iar acest proces este in plina desfasurare. Asadar, am motive sa cred ca Romania prezinta interes pentru investitori.
– Sunteti de acord ca investorii straini care vin in tara noastra sunt atrasi mai degraba de pretul mic de vanzare al societatilor, in comparatie cu cele practicate in tari precum Polonia, Cehia etc., si de scutirea acestora de tot felul de datorii financiare?
– Cred ca atat pretul mic, at si practica stergerii datoriilor au fost, intr-adevar, de natura sa atraga investitori.
-Sunt impotriva acordarii de facilitati in mod discretionar-
– Veti continua aceasta practica, a vechiului guvern, de stergere a datoriilor pentru societatile scoase la vanzare?
– In principiu, noi trebuie sa privatizam, dar, in acelasi timp, si sa aducem bani la buget. Eu nu vad AVAS si Ministerul Finantelor Publice ca doua institutii complet paralele, cu interese contrarii. Dimpotriva, eu le vad ca parteneri, urmarind un interes comun: obtinerea unor sume cat mai mari pentru bugetul statului. Tocmai de aceea, in principiu, sunt impotriva acordarii de facilitati in mod arbitrar si discretionar. Vreau doar ca la acordarea de facilitati sa se tina seama de datele concrete in cauza. Pe de alta parte, e necesar ca aceste facilitati sa nu afecteze piata, mediul concurential, astfel incat unele societati sa primeasca facilitati, iar altele, aflate in aceeasi situatie, sa nu primeasca. Aici trebuie sa fim in deplina concordanta cu angajamentele pe care ni le-am asumat in cadrul negocierilor cu UE. De altfel, toate ajutoarele de stat trebuie notificate catre Consiliul Concurentei, iar deciziile acestuia sunt, incepand cu ultimul trimestru al anului 2004, atent monitorizate de Uniunea Europeana.
-In cazul ARO, instanta va decide-
– AVAS este implicata intr-o multime de litigii, dintre care cel mai important este cel cu Noble Ventures. De cati bani estimati ca veti avea nevoie in cazul in care va trebui sa faceti recurs?
– Curtea Arbitrala de la Washington a cerut partilor sa se abtina de la declaratii pana la pronuntarea unui verdict. Permiteti-mi deci sa nu fac nici un comentariu cu privire la acest subiect. Acest lucru ar putea dauna intereselor legitime ale statului roman.
– Ce masuri veti lua in cazul ARO daca, in termenul-limita, Cross nu va face dovada indeplinirii obligatiilor contractuale?
– In acest moment, impotriva acestei companii a fost deschisa, de catre fostii angajati ai societatii, procedura reorganizarii judiciare si a falimentului. Potrivit Legii 64/1995, referitoare la procesul de reorganizare judiciara si faliment, in aceasta situatie, pe perioada acestei proceduri, se suspenda orice actiune, inclusiv orice executare silita. Adica, de la data deschiderii acestei proceduri, instanta este singura competenta sa decida cu privire la ARO.
-Odata semnat, contractul este lege pentru ambele parti-
– Aveti de gand sa luati la puricat contractele de vanzare-cumparare incheiate anterior de Ovidiu Musetescu si Mircea Ursache, pentru a verifica legalitatea acestora?
– Aceasta este o intrebare care mi se adreseaza adesea. Voi verifica toate contractele asupra carora exista suspiciuni serioase. Problema care se pune este aceea a remediilor legale pe care AVAS, ca institutie, le are in acest moment. Altfel spus, ce se mai poate face, atat din punct de vedere juridic, cat si economic. Odata semnat, contractul este lege pentru ambele parti. El nu se poate desfiinta doar pentru ca acum mie sau altcuiva nu ne mai plac pretul, clauzele si asa mai departe. Juridic, acest lucru nu este posibil. Nu vreau ca aceasta institutie sa fie tarata in tot felul de procese interne sau internationale, legate de desfiintarea unor contracte, chiar daca eu, ca profesionist, nu le-as fi incheiat niciodata in forma lor actuala. Daca insa exista motive de nulitate a respectivelor contracte, o asemenea actiune poate fi gandita si intreprinsa cu succes. Pe de alta parte, mai trebuie vazut si ce se mai afla in acest moment in respectivele societati. Daca ele au fost devalizate, acumuleaza pierderi si nu exista sanse de redresare, mi se pare o idee proasta ca statul sa redevina actionar. Sa nu se uite ca aici noi trebuie sa privatizam, nu sa nationalizam.
-Sunt deschis la dialog cu sindicatele si patronatele-
– Daca ati avea bani, ce societate ati cumpara din cele ramase de privatizat?
– As cumpara Banca Comerciala Romana sau macar o parte din ea, dar asta doar daca as avea suficienti bani. Este o banca solida, iar ca recunoastere a valorii sale, ratingul a fost imbunatatit zilele trecute. Din pacate, se pare ca as avea o concurenta serioasa, pentru ca banca este deja in vizorul unor nume internationale cu greutate mare in domeniu, si as aminti aici Bank Austria Creditanstalt, Raiffeisen Bank si Erste Bank, dar si nume care si-au manifestat recent intentia de a participa la finalizarea privatizarii acestei banci, cum sunt Unicredit si Deutsche Bank.
– Cum vedeti relatia cu partenerii sociali?
– Intentia mea, pe care am exprimat-o si la prima intalnire cu reprezentantii sindicatelor si ai patronatelor, in cadrul Comisiei de Dialog Social, este de a permanentiza dialogul, cu atat mai mult cu cat aceasta reprezinta o obligatie legala ce revine fiecarei institutii. De altfel, am precizat si atunci, sunt deschis la dialog si vreau sa se stie ca doresc sa-i ajut atat in ceea ce priveste activitatea AVAS, cat si cu privire la masurile legislative pe care le voi sprijini la nivelul guvernului. Comisia de Dialog Social are loc periodic, in prima marti a fiecarei luni.
In ianuarie, incasarile din valorificare au atins 216 miliarde de lei
Dat fiind ca portofoliul la capitolul privatizare s-a diminuat, conducerea institutiei va trece in prim-plan activitatea de valorificare a activelor statului. Intr-un comunicat remis ieri, AVAS informeaza ca inca din prima luna a anului in curs s-au inregistrat incasari la un nivel de peste 216 miliarde de lei, rezultat care ofera premise favorabile pentru indeplinirea obiectivelor fixate de Autoritate la inceput de an. Astfel, angajamentul bugetar este preconizat a ajunge la valoarea totala de 2.571 miliarde lei, din care 1.050 miliarde de lei – incasari din valorificarea activelor si a creantelor comerciale, 21 de miliarde – venituri din valorificarea creantelor provenite de la Ministerul Finantelor Publice si alte 1.500 de miliarde – incasari din valorificarea creantelor preluate de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Pentru realizarea acestui volum de incasari, alocat cu mult peste posibilitatile reale de valorificare, s-au dispus o serie de masuri menite sa determine atat lichiditate imediata, cat si venituri indirecte, capabile sa genereze in anul 2005 unitati potentiale de lichiditate, care sa acopere in principal nivelul previzionat de 1.500 mld. lei din valorificarea creantelor preluate de la CNAS. Daca aceste tinte vor fi atinse, realizarea integrala a bugetului va genera varsaminte catre bugetul statului si unele fonduri speciale de 94,4% din volumul total al incasarilor. Preluarea creantelor comerciale aferente societatii comerciale Electrica Moldova si Oltenia asupra a peste 1.800 debitori a creat platforma valorificarii unui volum de 1.361 miliarde de lei, din care, in luna ianuarie 2005, incasarile s-au ridicat la un nivel de peste 100 miliarde de lei. Pentru alti 210 debitori au fost valorificate integral creantele comerciale preluate de AVAS in luna decembrie. Pe de alta parte, ca urmare a aparitiei in -Monitorul Oficial- nr. 101 din 31.01.2005 a Ordonantei Guvernului nr.17 din 27 ianuarie 2005, privind transmiterea cu plata a unor imobile din domeniul privat al statului si administrarea AVAS in domeniul privat al Municipiului Bucuresti si in administrarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, Autoritatea procedeaza la preluarea in domeniul privat al statului si administrarea AVAS de la World Trade Center Bucuresti a imobilelor ce constituie -Satul Francez-. Preluarea se va realiza in termen de trei zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, iar operatiunea de predare a respectivelor imobile catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti se va realiza pe baza de protocol, incheiat intre partile implicate, in termen de 10 zile. In acest scop, institutiile implicate au procedat la desemnarea comisiilor care vor finaliza operatiunea in termenul prevazut de actul normativ.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















