Prima zapada si apatia generala a sarbilor, care si-au pierdut increderea in politica si in politicieni, au impins Serbia in pragul unei crize de proportii, dupa invalidarea scrutinului prezidential, pentru a doua oara in ultimele trei luni. Cauza a fost, ca si in octombrie, prezenta redusa la urne: doar 45% din alegatorii cu drept de vot s-au deplasat la sectiile de votare pentru a-l desemna pe viitorul presedinte al Serbiei.
Favoritul alegerilor – actualul sef al statului iugoslav, Voislav Kostunita, care, de altfel, a obtinut duminica aproape 60% din voturi – a promis ca va contesta rezultatul scrutinului, argumentand ca listele electorale au fost -umflate- cu peste o jumatate de milion de alegatori-fantoma, special pentru ca alegerile sa fie anulate.
De altfel, in octombrie, Kostunita a mers pana in fata justitiei cu o acuzatie asemanatoare, respinsa insa de tribunal.
-Infractiune este cuvantul potrivit pentru ce s-a intamplat aici-, a afirmat Kostunita, care l-a devansat cu peste 20 de procente pe principalul sau contracandidat, ultranationalistul Voislav Seseli. Al treilea aspirant la fotoliul prezidential a obtinut doar 3% din voturi.
In opinia lui Kostunita, principalul vinovat pentru situatia creata nu este altul decat rivalul sau dintotdeauna, premierul sarb Zoran Djindjici, pe care il acuza de blocarea propunerilor privind amendarea legii electorale in sensul renuntarii la necesitatea unei prezente la urne de peste 50% pentru validarea alegerilor. Ulterior esecului din octombrie, legislatia a fost schimbata, dar numai in ce priveste turul al doilea de scrutin. Pentru primul tur, prevederea este inca in vigoare.
Supararea liderului iugoslav este explicabila, in contextul in care acesta incearca sa obtina functia suprema in stat si astfel sa isi mentina influenta pe scena politica sarba inainte de expirarea mandatului sau federal, in cateva saptamani. O data cu transformarea a ceea ce a mai ramas din Federatia Iugoslava in uniunea Serbia-Muntenegru, Kostunita va deveni un simplu cetatean sarb. Lucru pe care incearca cu orice pret sa il evite.
Pe acest fond, analistii de la Belgrad speculeaza ca partidul lui Kostunita, pe vremuri parte, alaturi de formatiunea lui Djindjici, a coalitiei DOS care a umplut vidul politic creat dupa rasturnarea de la putere a lui Slobodan Milosevici, va face tot posibilul pentru a destabiliza actualul guvern sarb, intr-o noua infruntare de proportii intre cei doi mai vechi inamici.
Bazele au fost de altfel puse chiar ieri, cand, raspunzand la acuzatiile de falsificare a listelor electorale, premierul a acuzat lipsa de charisma a lui Kostunita ca motiv principal al prezentei reduse la vot.
Dincolo de viitorul politic al lui Kostunita, o alta problema o reprezinta expirarea mandatului, in ianuarie, al actualului presedinte sarb, Milan Milutinovici. Daca pana atunci sarbii nu isi vor alege un nou presedinte, functia va fi preluata interimar de numarul doi in stat, presedintele parlamentului, Natasa Micici. Cat despre Milutinovici, viitorul acestuia nu este prea roz. Este aproape sigur ca, o data cu pierderea imunitatii, va fi trimis la Haga, pentru a fi judecat de Tribunalul Penal International pentru crime de razboi, alaturi de Milosevici. Cu atat mai mult cu cat premierul Djindjici a fost si artizanul predarii acestuia din urma, acum mai bine de doi ani.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
