Legea va garanta depozite bancare de pana la 10.000 de euro

– Garantarea depozitelor bancare ale persoanelor juridice pana la plafonul de 10.000 de euro este ceruta de Uniunea Europeana, insa nu poate fi aplicata deoarece nu exista resursele financiare necesare

In momentul de fata, Fondul de Garantare a Depozitelor in sistemul bancar, din care se despagubesc deponentii bancilor intrate in faliment, are disponibilitati zero, a declarat presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea, intr-un interviu acordat ziarului nostru. -Datorita falimentelor bancare din ultimii ani, din Fond mai mult au iesit bani decat au intrat. Pentru a se despagubi clientii bancilor falimentare, a fost majorata contributia institutiilor bancare la Fond si s-a luat un imprumut de la stat, prin BNR, astfel incat acum toti banii care intra sunt rambursati, cu dobanda, statului-, precizeaza Ghetea.

Situatia precara a Fondului de Garantare impiedica indeplinirea uneia dintre principalele cerinte ale Uniunii Europene privind reforma sistemului bancar. Este vorba despre extinderea garantiilor si pentru depozitele bancare ale persoanelor juridice, concomitent cu majorarea plafonului de garantare pana la 10.000 de euro. -Orice crestere a plafonului de garantare este un angajament care nu ar avea suport, pentru ca nu avem banii necesari asigurati-, afirma presedintele ARB. Radu Gratian Ghetea precizeaza ca, in momentul de fata, se lucreaza la modificarea legislatiei de functionare a Fondului de Garantare, astfel incat acesta sa poata prelua o banca aflata in pragul falimentului, daca aceasta poate fi salvata cu cheltuieli mai mici decat cele pe care le-ar presupune despagubirea tuturor deponentilor.

– Domnule presedinte, ati vorbit recent despre faptul ca romanii vor putea avea, in viitorul apropiat, mai multi bani, garantati prin lege, la banci. In ce masura este posibila, in conditiile actuale, majorarea plafonului de garantare a depozitelor bancare pana la 10.000 de euro si extinderea acestor garantii si pentru deponentii persoane juridice?

– Majorarea plafonului de garantare a depozitelor bancare este una dintre cerintele UE pentru tarile membre si pentru statele candidate. Insa ceea ce pentru membrii UE este optional, pentru tarile candidate este obligatoriu. Una dintre directive spune ca, pentru a sustine solvabilitatea sistemului bancar, trebuie sa fie garantate depozitele, atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele juridice, iar plafonul de garantare trebuie sa fie undeva in jurul a 10.000 de euro. Bineinteles ca acest obiectiv, care nu este atins, deocamdata, nici de unele tari membre. Dar tarile membre sunt deja in UE, pe cand noi batem la portile Uniunii, unde suntem intrebati daca am facut asta. Realizarea obiectivului presupune eforturi deosebit de mari din partea bancilor comerciale. In cazul Romaniei, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a aparut acum cativa ani, fiind constituit din contributiile bancilor. Intre timp, sistemul bancar s-a confruntat cu falimente, astfel incat din Fond mai mult au iesit bani decat au intrat. In aceste conditii, orice crestere a plafonului de garantare este, de fapt, un angajament care nu ar avea suport, pentru ca nu avem banii necesari asigurati.

– Cum s-a rezolvat situatia in tarile dezvoltate?

– Intr-o tara foarte stabila este mai simplu. Vezi cat de mare este Fondul de Garantare, cat ar putea falimenta din sistemul bancar, ce volum de depozite ar trebui acoperit, astfel incat, in loc de 4.500 de euro, sa se poata garanta depozite de 7.000 de euro. La noi, exista o cifra, dar care din pacate este zero, caci atat sunt disponibilitatile fondului in acest moment.

– In cat timp credeti ca se va majora plafonul de garantare?

– Nu putem negocia la nesfarsit cu UE aceste obiective. Putem spune cel mult: le ducem pana in 2007 sau pana in 2010, dar problema este destul de delicata. Personal cred ca prin anul 2010 am putea avea o indeplinire completa a tuturor directivelor europene.

– Credeti ca bancile vor putea suporta o contributie mai mare la Fondul de Garantare?

– Noi lucram la modernizarea Fondului de Garantare, care functioneaza in prezent defectuos, ca un casier. Adica, bancile platesc la un casier, care despagubeste clientii bancilor falimentare. Afacerea este destul de paguboasa, pentru ca exista situatii in care banca respectiva ar putea fi salvata cu eforturi financiare mult mai reduse. Dar, pentru aceasta, ar trebui adaptata legislatia substantial, lucru care va dura un an, un an si ceva. Exista multe obstacole. Spre exemplu, daca o banca este in pragul falimentului, se face o analiza serioasa si se constata ca ar putea fi salvata cu o infuzie de capital de 1.000 de unitati. Acea banca are depozite care ar trebui rambursate de 3.000 de unitati. In conditiile actuale, desi ai putea sa o salvezi cu 1.000 de unitati, daca ai 3.000 de unitati de rambursat, iei bani de la Fond si pleci. Ideea ar fi ca cineva sa puna banii respectivi si sa preia banca. Aici apare primul semn de intrebare, caci actionarii bancii in cauza ar trebui sa decada din drepturi in momentul in care institutia ar fi preluata de Fond. Este suficient ca unul singur sa refuze si nu mai poti face nimic. Deci, ar trebui trecuta prin Parlament o lege care sa spuna: daca Fondul de Garantare a Depozitelor constata ca poate prelua banca la 1.000 de unitati, in loc sa plateasca 3.000, o preia, chiar daca actionarii sunt decazuti din drepturi. Exista legi similare in alte tari, dar cred ca legea aceasta nu va trece prea usor si la noi.

– In cazul unui eventual faliment al Bancii Turco-Romane, banca tinuta in viata de BNR, in ciuda situatiei financiare precare, ar putea fi despagubiti toti deponentii acesteia din resursele inexistente ale Fondului de Garantare?

– Sunt membru in Consiliul de Administratie al Fondului de Garantare si pot sa spun ca, daca BTR ar fi falimentat in trecut, impactul asupra Fondului nu ar fi fost la fel de mare cum a fost la Bankcoop sau la BIR, deoarece aceste banci au avut un volum important de depozite, ce au trebuit despagubite. La BTR erau foarte multi deponenti persoane juridice, si majoritatea persoanelor fizice si-au primit banii inapoi atunci cand BTR returna cate 3.000 de dolari.

– Credeti ca este posibil ca privatizarea BCR sa se incheie pana la sfarsitul anului 2002?

– Noi, romanii, facem o mare greseala. Incercam sa stabilim niste termene, in conditiile in care economia de piata ne poate demonstra ulterior ca ele nu pot fi respectate. Nu este bine sa ne propunem sa realizam niste lucruri -pana la data de-. Din acest punct de vedere, nu sunt de acord nici cu institutiile financiare internationale, care ne impun sa realizam niste privatizari intr-un interval de timp clar stabilit. Asta nu face decat ca lucrurile sa fie realizate in pripa sau sa se piarda din pretul real al societatilor vandute. Nu cred ca BCR poate fi privatizata la fel ca orice Agromec.

– O data cu privatizarea BCR se incheie privatizarea sectorului bancar romanesc?

– Aici se naste intrebarea: este bine oare sa privatizam intregul sector bancar? Sunt atatea exemple in tarile dezvoltate, in care unele banci puternice sunt controlate de stat din punct de vedere al strategiei si al dezvoltarii activitatii. Legea bancara interzice ca o banca sa acorde credite sau facilitati de credit actionarilor. Chiar daca o banca are capital integral sau preponderent de stat, nu inseamna ca statul se poate amesteca in activitatea de zi cu zi a acesteia. Cred ca noi am putea trai foarte bine si cu o banca ce are participarea statului.

– Considerati ca CEC ar trebui sa functioneze ca o casa de economii sau ca o banca comerciala?

– Am ajuns la o situatie in care dorim sa facem universalizarea activitatii in toate bancile, uitand ca si in acest sector exista o anumita specializare. Cand toata lumea face de toate, se ajunge la situatia in care lucrurile ies prost. Casele de economii pentru populatie exista in toata lumea si sunt foarte apreciate. CEC a avut o experienta deosebita in lucrul cu populatia, care are o incredere deosebita in aceasta institutie, mai ales ca depozitele sunt garantate integral de stat. Recent, am vazut un sondaj in care se arata ca peste 80% din populatia acestei tari niciodata nu a apelat la un serviciu bancar. Ne dam seama ca este nevoie de multe banci care sa faca ceea ce se numeste -retail- si sa se adreseze in special persoanelor fizice si IMM.

– S-a schimbat ceva in supravegherea bancara?

– Supravegherea bancara, ca de altfel intregul sistem bancar romanesc, din pacate, s-a creat si s-a consolidat din mers, avand ca exemple experientele negative. Intai a aparut un fenomen si abia pe urma s-au luat masuri. Desi, trebuie sa fiu corect si sa spun ca, pe de o parte, supravegherea a facut lucruri bune, pe de alta parte, unele lucruri puteau fi facute mai devreme.