Dar Romania? Presedintele Traian Basescu se pregateste sa plece in Rusia. Invitat de omologul lui, Vladimir Putin. O deplasare de lucru. Adica pragmatica. Asa ar trebui sa fie, in orice caz. Macar pentru ca pragmatismul constituie ultima moda in politica externa. Plus, fireste, protejarea intereselor economice, nationale. Intre Bucuresti si Moscova s-au adunat destule probleme ce reclama atentia. Tezaurul, de exemplu. Sau criza de pe Nistru.
Dupa ce, ani la rand, s-a multumit cu rolul de spectator, Romania a decis sa se implice in procesul de normalizare a situatiei din Transnistria. Desigur, niciodata nu e prea tarziu, numai ca in cazul de fata s-a creat o aglomeratie de nedescris. Aflat, zilele trecute, la Kiev, consilierul pentru Ucraina al secretarului general al Consiliului UE, Pirkk Papiola, declara ca Uniunea conteaza pe participarea noului guvern al tarii in rezolvarea disensiunilor dintre autoritatile oficiale ale Republicii Moldova si regimul separatistilor de la Tiraspol. La randul sau, ambasadorul SUA la Chisinau, Hether Hodges, declara, ieri, ca Washingtonul este gata, alaturi de Bruxelles, sa-si asume misiunea de mediator in privinta crizei transnistrene. Statele Unite si UE urmand, preciza diplomatul american, sa lucreze impreuna cu Ucraina, OSCE, Republica Moldova si tiraspolenii.
Pe acest fundal si, cu siguranta, absolut intamplator, politologul rus Stanislav Belkovski si-a prezentat joi seara, la Moscova, punctul sau de vedere privind evolutia situatiei din spatiul CSI, o atentie considerabila fiind acordata conflictului din stanga Nistrului. Merita amintit aici ca directorul Institutului pentru studii strategice este autorul faimosului proiect de rezolvare a problemelor de peste Prut, plan ce prevede desfiintarea, pur si simplu, a Republicii Moldova ca formatiune statala, cu trecerea Basarabiei la Romania si cu o Transnistrie transformata fie in autonomie, fie in altceva. Ideea cu alipirea Basarabiei s-a regasit, intr-o forma voalata, desigur, in unele interventii ale presedintelui Basescu.
Transnistria, trecuta pe numele Kievului
In vara anului trecut, Belkovski s-a aflat la Bucuresti, de unde a poposit la Tiraspol si apoi la Kiev, unde a revenit, cateva luni mai tarziu, in calitate de consilier al candidatului la Presedintia Ucrainei, Viktor Iuscenko. Vorbind in fata presei convocate sa-i asculte parerile, Belkovski a explicat ca, in momentul de fata, Ucraina este, de fapt, adevaratul garant al integritatii teritoriale a nerecunoscutului teritoriu. Este adevarat, spunea el, dupa victoria lui Iuscenko, noile autoritati de la Kiev au instituit o blocada impotriva Transnistriei, demers care are scopul de a prelua controlul asupra conducerii de la Tiraspol. De aceea, estima analistul, -actualul lider transnistrean, Igor Smirnov, va fi nevoit, foarte curand, sa se orienteze spre Kiev si spre Iuscenko, renuntand la protectoratul Moscovei. Nici nu este nevoie de o rastalmacire prea minutioasa, pentru a trage concluzia ca Belkovski a facut deja imparteala, trecand Transnistria pe numele Ucrainei.
Contextul vizitei
Da, Belkovski este un simplu analist, dar cu o destul de mare putere de influenta, avand in vedere rezultatele lui anterioare, vezi alegerile ucrainene sau cazul Iukos. Aici insa lucrurile sunt ceva mai complexe. Ce va spune Moscova, a carei prezenta militara pe Nistru continua sa dea bataie de cap Occidentului? Ce vor spune UE, SUA? Sunt ele de acord cu un asemenea scenariu? Sau Polonia, care in acest spatiu de lume face jocurile Casei Albe? Acesta ar fi contextul vizitei presedintelui Basescu la Moscova. Republica Moldova se pregateste de alegerile care capata, pe zi ce trece, o tenta tot mai portocalie, dupa model ucrainean si romanesc. Care va fi pozitia adoptata de Bucuresti in aceasta chestiune? Rusia si CSI reprezinta o imensa piata de desfacere. Romania a renuntat la aceasta piata, dar situatia poate fi remediata.
Dialog energetic
In alta ordine de idei, nu trebuie ignorat dialogul energetic dintre tarile noastre. Recent, la Moscova a avut loc sedinta comisiei de realizare a proiectului petrolier Burgas-Aleksandropoulis, proiect sustinut de Ucraina, Republica Moldova si Romania. Consultatiile au condus, in mod surprinzator, cu un prim rezultat pozitiv: in sfarsit, dupa mai bine de sapte ani de discutii sterile, s-a stabilit coordonatorul proiectului, in persoana companiei ruso-britanice TNK-BP.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
