FMI asteapta noi dovezi din partea Guvernului

Scrisoarea de intentie a Romaniei, definitivata saptamana trecuta in vederea incheierii unui nou acord stand-by, va intra in board-ul FMI la finele lunii octombrie – inceputul lunii noiembrie. In cele doua luni ramase pana atunci, Romania mai are de indeplinit cateva conditii preliminare, prin care sa convinga reprezentantii Fondului ca va pune in aplicare programul economic convenit de comun acord.

Potrivit ministrului finantelor, Mihai Tanasescu, Executivul s-a angajat in fata FMI sa depuna pana pe 10 octombrie la Parlament proiectul bugetului pe 2002, sa aprobe strategia si procedurile de privatizare a Bancii Comerciale Romane, astfel incat licitatia sa poata fi anuntata pana in februarie 2002, sa stabileasca un registru pentru autoritatile locale care decid sa contracteze imprumuturi externe. O alta conditie este imbunatatirea legislatiei privind monitorizarea transferurilor bancare si supravegherea bancara, precum si elaborarea unei noi legi a falimentului bancar. Fondul Monetar mai solicita deschiderea de conturi escrow pentru regiile autonome si intreprinderile de stat care au acumulat arierate, astfel incat destinatia banilor virati de stat in acestea sa nu poata fi deturnata. Tot FMI a cerut pastrarea plafonului in dolari pentru pretul energiei electrice, ceea ce inseamna ca vor avea loc scumpiri in conditiile devalorizarii leului in raport cu moneda americana.

Mihai Tanasescu a mai spus ca pana la finele lunii octombrie se va incheia privatizarea SIDEX, proiectul de lege in acest sens urmand sa fie discutat in sedinta de joi a Guvernului, iar pana la sfarsitul lunii septembrie se va gasi o solutie impreuna cu Banca Mondiala pentru privatizarea ALRO si Alprom. Pana la finele lunii octombrie, Guvernul s-a mai angajat sa anunte privatizarea a patru companii cu peste 1.000 de angajati, alte patru urmand sa fie privatizate pana in decembrie si inca pe-atatea pana in luna martie a anului viitor. Pentru toate companiile care vor intra la privatizare, datoriile catre stat, inclusiv penalitatile, vor fi sterse cu buretele, a precizat Tanasescu.

In privinta politicilor monetare, Executivul roman si FMI au convenit asupra mentinerii cadrului actual de flotare administrata a monedei, fiind exclusa ideea infiintarii unui Consiliu Monetar. In plus, arata ministrul finantelor, va creste gradual rolul euro in cadrul cosului valutar de referinta, va continua reducerea rezervelor minime obligatorii constituite de banci la BNR, iar banca centrala va prezenta un audit financiar al operatiunilor sale.

Managementul datoriei externe, asupra caruia s-a convenit de asemenea cu FMI, prevede o crestere a rezervelor internationale oficiale cu circa un miliard de dolari in cele 18 luni de valabilitate a viitorului program stand-by. Limita de indatorare externa a Romaniei a fost stabilita la 3,4 miliarde de dolari, cu 400 milioane de dolari peste nivelul de anul trecut. -Nu vom mai merge doar pe imprumuturi standard, ci vom incerca si instrumente mai sofisticate. In cazul proiectelor mari de infrastructura, vrem sa atragem finantari de pe piata internationala de capital printr-o colateralizare de bani pentru doua-trei societati, astfel incat sa obtinem un revolving de trei-patru ori mai mare decat colateralul respectiv-, a declarat ministrul finantelor. Din surse externe se vor finanta in mare parte componentele sociale ale programului cu FMI. Potrivit ministrului Tanasescu, garantarea venitului minim de la 1 ianuarie 2002 va costa bugetul 6.000-7.000 miliarde de lei, respectiv 0,4-0,5% din PIB. Majorarea alocatiilor pentru copii va costa alte 2.000 miliarde de lei, iar prima etapa a recorelarii pensiilor – 3.000 miliarde de lei.

Programul cu FMI cuprinde mai multe masuri de intarire a disciplinei in sectorul de stat. Guvernul s-a angajat sa aprobe, pana la finele anului, bugetele de venituri si cheltuieli pentru 2002. Cresteri salariale in sectorul bugetar nu vor exista decat atat cat sa acopere rata inflatiei.