Macelar roman in Germania – salariu mic si munca grea

Mai mult de 20.000 de macelari germani si-au pierdut, in ultimii ani, locurile de munca, ocupate de est-europeni, in special romani, unii lucrand in macelariile din Germania in conditii inumane, desi sperau la un job bine platit, relateaza -Rheinischer Merkur- in editia online.

Romanii mentin pretul carnii cat mai mic

Potrivit sursei citate, pentru ca pretul carnii sa ramana cat mai mic, producatorii germani de carne prefera sa angajeze romani pe care ii platesc cu salarii foarte mici, spre exasperarea micilor producatori. -A fost ca in lagar-, spun romanii care au lucrat in unele din aceste macelarii.

Directorii uneia din marile firme producatoare de carne din Germania au fost recent condamnati pentru exploatarea zilierilor romani. Herbert Dreckmann si Joachim Scholten au fost gasiti vinovati de -angajarea fara contract si din propriu interes a strainilor in conditii vizibil mai proaste decat ale cetatenilor germani cu ocupatii similare-. Scholten a fost condamnat la trei ani de inchisoare, iar Dreckmann la doi de inchisoare.

Romanii care au lucrat ca zilieri pentru firma celor doi – -D+S- – spun ca la locul lor de munca era -ca un lagar-: munceau pana la epuizare, locuiau cate opt intr-o camera de 20 de metri patrati, iar baia era folosita de 30-40 de persoane.

Contracate semnate in alb

Daniel Kincza este unul din romanii care au lucrat in macelariile -D+S-. -Mi-au promis 1.200 de euro pe luna, orar fix, transport si cazare gratuita-, isi aminteste Kincza. impreuna cu colegii lui, el i-a crezut pe cuvant pe patronii straini. Doar era vorba de o slujba in Germania, tara cunoscuta pentru ordine si corectitudine, mai ales romanilor nemultumiti de coruptia din tara.

Kincza si colegii lui nu aveau prea multe perspective in tara, unii fiind chiar someri, asa ca au dat curs anuntului, platind mai multe sute de euro comision firmei angajatoare. O data ajunsi in Germania au constatat ca, in realitate, lucrurile aratau cu totul altfel decat li se promisese. Ziua de lucru incepea la trei noaptea, cand lucratorii erau inghesuiti in microbuze si dusi la macelarie. In loc de opt ore, ei lucrau de regula 10-12 ore, uneori chiar 14, cu doua pauze de cate 15 minute.

In plus, suma promisa drept salariu nu a fost niciodata platita integral: tot timpul erau deduceri pentru cazare sau materiale de lucru, precum cutite, manusi sau cizme. Angajatii erau obligati sa semneze in alb pentru banii primiti si, in cazul unor controale, erau instruiti ce anume sa spuna despre conditiile de munca si salarizare.

Potrivit sursei citate, in mod ironic, firma -D+S- beneficia de ajutoare de stat si imprumuturi preferentiale, guvernul federal sprijinind firmele care angajeaza forta de munca din Europa de Est. Initial, acest lucru a fost posibil printr-o initiativa a guvernului Kohl, in anul 1992.

Muncitorii din statele est-europene au de atunci posibilitatea de a le fi recunoscuta experienta din Germania si in tara de origine. Dar aceasta facilitate a dus rapid la aparitia salariilor de dumping. Consecinta: in ultimii ani, 26.000 de carmangeri din Germania si-au pierdut locul de munca, afirma sursa citata.

Micii intreprinzatori din industria de carne au sesizat Ministerul federal al Economiei si Muncii cu privire la aceasta situatie, iar reactia nu s-a lasat prea mult asteptata. Dupa procesul celor de la -D+S-, guvernul federal a incheiat un acord cu Romania cu privire la incheierea contractelor de munca in domeniul industriei carnii din Germania.