Cum desfac „detectivii” de la Concurență jocurile cartelurilor din piață

Descinderi, documente recuperate din toaletă și specialiști IT care restaurează informații

Inspectori care se cazează „undercover“, descinderi la sediul mai multor companii în același timp, birouri controlate centimetru cu centimetru, mii de documente verificate și specialiști IT care recuperează informații deși au fost șterse din calculatoare. De cealaltă parte, rugăminți, eschive, tergiversări,  sau chiar „manuale“ care îi învață pe angajați cum să distrugă documentele compromițătoare sau să fenteze inspecțiile. O înfruntare în care Consiliul Concurenței încearcă să obțină cât mai multe informații, iar companiile controlate să le ascundă cât mai bine. Câștigător este consumatorul, care poate beneficia de avantajele unei piețe libere.

Câțiva dintre inspectorii Consiliului Concurenței au explicat, pentru „Curentul“, cum se desfășoară investigațiile autorității de concurență și cât de greu este să găsești dovezile unor înțelegeri anticoncurențiale.

„Vizite“ inopinate

„Nu orice scumpire înseamnă că s-a făcut o înțelegere, noi nu suntem reglementatori de prețuri.
Dar când mai mulți operatori de pe piață cresc concertat prețurile, anunță scumpiri la un anumit moment, e un indiciu pentru noi că s-au înțeles să crească prețurile, că poate fi un cartel“, explică un inspector al Consiliului Concurenței.
Investigațiile autorității de concurență demarează fie în urma unei plângeri, fie din oficiu. Dacă în urma analizei reclamației, Consiliul Concurenței consideră că există temei – un cartel, abuz de poziție dominantă – se decide declanșarea investigației. În cazul investigațiilor declanșate din oficiu sunt folosite mai multe surse de inspirație, una dintre ele fiind chiar presa. Odată declanșată investigația, principalul instrument prin care se pot obține informații și una dintre cele mai eficiente metode de obținere a unor dovezi privind posibile încălcări ale regulilor de concurență este inspecția inopinată.
Înaintea „vizitei“ inopinate la companiile suspectate de practici antconcurențiale se desfășoară o activitate de pre-inspecție în care se adună informațiile necesare. Se iau date de la Registrul Comerțului despre sediile firmelor, se stabilesc echipele de inspecție și se pune la punct planul după care se va desfășura acțiunea la fața locului – ce informații se urmăresc, ce cuvinte cheie se vor folosi pentru căutările în calculator.

Descinderi ca în filme

Odată adunate informațiile, descinderile la sediile firmelor rivalizează cu un film de acțiune. Informațiile despre inspecție sunt cunoscute de un număr cât mai mic de persoane, așa riscul de a se afla date despre investigație este mai mic.
Șeful de echipă este singurul care știe unde se merge în inspecție cu o zi înainte, ceilalți membri ai echipei află abia în momentul în care se pleacă.
Totodată, dacă inspecțiile urmează să se desfășoare undeva în țară, într-o localitate mică, inspectorii nu se cazează în localitatea respectivă.  În niciun caz toți în același loc și fără să atragă atenția asupra lor, pentru că veștile circulă repede și nu ar vrea să dea de bănuit firmelor care urmează să fie controlate. „Dacă vin de la București 20 de oameni și se cazează într-o localitate mică, e clar că ceva se întâmplă“, explică unul dintre inspectori.
Cu cât se știu mai puține date despre inspecții, cu atât mai bine. Acesta este și motivul pentru care inspectorii care ne-au dat informații despre modul cum se desfășoară controalele Consiliului Concurenței au dorit să păstreze anonimatul.
Coordonarea este foarte importantă – toate echipele trebuie să intre deodată și să înceapă inspecția imediat. „Dacă avem indicii, spre exemplu, despre un cartel pe o anumită piață – 10 operatori au avut o întâlnire și au stabilit acolo că vor crește prețurile, descindem în același timp în toate sediile celor 10 companii. Intrăm la oră fixă, iar activitatea este coordonată de la centru. Dacă o echipă are probleme trebuie rezolvate repede pentru că toate echipele trebuie să intre în același timp în sediile companiilor, nu trebuie să existe timpi morți“, explică un inspector.
De obicei sunt folosite câteva echipe alcătuite din 3-4 inspectori, dar sunt și situații în care desfășurarea de forțe este impresionantă – 20 de companii atât din București cât și din țară, controlate deodată și echipe cu câte 10 inspectori în cazul unor companii mari.
Elementul surpriză este crucial, astfel că pe lângă caracterul inopinat al inspecției, pregătirea inspectorilor este un atu. „Cei controlați rămân surprinși de cât de bine pregătiți sunt inspectorii. Pregătiți pe specializarea lor, dar și pe domeniul respectiv. Sunt surprinși și de nivelul de pregătire al specialiștilor de la IT. Deși companiile au metode foarte sofisticate de arhivare, specialiștii nostri știu să caute în servere și să descopere anumite documente. Au fost cazuri în care reprezentanții companiilor controlate au încercat să șteargă anumite documente din computer și oamenii noștri au realizat și au restaurat mailurile. Evident, informațiile au fost recuperate, iar compania respectivă sancționată“, explică un inspector. În ceea ce privește specializarea, șefii de echipă sunt pregătiți pe domeniul în care se desfășoară ancheta (bunuri de consum, servicii, industrie și energie etc), pentru a cunoaște piața. Fiecare echipă este completată cu economiști, juriști și nelipsiții specialiști IT – cei care se ocupă de căutarea și recupararea datelor din calculatoare.
Deși echipele sunt mixte, per total, numărul femeilor inspector este mai mare decât cel al bărbaților.

De la invitații la cafea, la amenințări

Așa cum era de așteptat, inspectorii nu sunt primiți cu pâine și sare. Dacă firmele care nu au nimic de ascuns colaborează, companiile care se știu cu musca pe căciulă încearcă tot felul de tertipuri pentru a tergiversa controlul.
Metodele prin care se împiedică accesul inspectorilor de la concurență în sediul companiei sunt dintre cele mai diverse – de la rugăminți, invitații la cafea și tregiversări, până la refuzul total, amenințări, intimidări sau… sudarea porții. Au fost și situații în care a fost chemată presa, iar inspectorii au fost acuzați că fac jocurile „celor de la putere“, că au fost trimiși de compania concurentă sau că au ceva personal cu o anume firmă.
Orice s-ar întâmpla, inspectorii trebuie să explice, cu răbdare, care sunt prevederile legii.
Adevăratele probleme încep, însă, abia când inspectorii intră în sediul companiei. „O tehnică de tergiversare a controlului este așteptarea avocatului – reprezentanții companiei spun să așteptăm să vină avocatul. Compania poate fi reprezentată de un avocat, este dreptul lor, dar nu înseamnă că stăm o oră să așteptăm avocatul la sediul firmei. Noi trebuie să începem inspecția imediat“, spune unul dintre inspectori, adăugând că este foarte important ca reprezentanții companiei să nu ia legătura cu alte firme pentru a anunța controlul Consiliului Concurenței.
Firma controlată care avertizează o altă companie în legătură cu inspecția este sancționată. Nici tergiversările nu sunt trecute cu vederea, în acest caz amenzile mergând până la 1% din cifra de afaceri – un procent care poate părea mic, dar în cazul unor companii mari poate însemna milioane de euro.
Odată începută inspecția, reprezentanții companiei încearcă să ofere cât mai puține informații, iar inspectorii să obțină cât mai multe documente ce pot avea legătură cu investigația.
Noutatea inspecțiilor la fața locului ale Consiliului Concurenței, față de controalele pe care le fac alte autorități, este că inspectorii au voie să caute documente, nu să ceară să li se aducă anumite documente. Pot căuta în birou, în fișete, în dosare și ei decid ce este relevant și ce nu în inspecție.
De asemenea, legea le dă voie să caute informații pe suport electronic, adică să intre în calculatoare.
„Trebuie să îi împiedicăm să ascundă sau chiar să distrugă unele documente. Sunt multe birouri, mulți angajați și trebuie să fim în birourile cheie. Să știm să ne orientăm și la fața locului și să obținem cât mai multe informații. De cele mai multe ori, cei controlați nu sunt de acord cu verificarea calculatoarelor. Când se caută în calculator, în mail-uri, spun – asta este personal și încep să găsească scuze pentru a refuza copierea informațiilor. Tot ce este la birou, pe calculatorul firmei, este bunul firmei“, spune inspectorul.

Meserie… murdară

Chiar și în relațiile de bună colaborare cu o companie am avut probleme cu sustragerea unor documente, povestește un inspector. În timp ce documentele erau fotocopiate, au fost sustrase anumite dovezi. Inspectorii au fost însă vigilenți, iar documentul a fost restaurat din calculator și respectiva companie amendată.
În acest caz documentul a fost sustras în momentul fotocopierii, dar au fost și situații când angajata unei companii a rupt documentele în fața inspectorilor.
„Când a văzut că am pus mâna pe document, mi l-a smuls, a spus că este unul personal, l-a rupt, l-a mototolit și a fugit cu el!“, povestește un inspector, subliniind că documentul nu era o copie, ci originalul.
Inspectorul a fugit după angajată până la… toaletă, unde aceasta a aruncat documetul în wc și a tras apa. Inspectorul a avut de ales – pierde o informație care poate face diferența în rezultatul anchetei sau recuperează documentul. „Știam ce conține documentul, așa că am ridicat capacul și am reușit să recuperez documentul deși ea încerca să mai tragă o dată apa. Am avut noroc că l-am putut recupara“, își încheie inspectorul povestea, râzând.

Greu de dovedit

Documentele care sunt considerate relevante se fotocopiază și se ridică de la sediile companiilor. „Toate documentele se fotocopiază în două exemplare. Regula este să luăm copii, doar în cazuri excepționale se iau documente originale. Se identifică fiecare document cu numărul de file, se fac procese vrebale, și se semnează atât de noi, cât și de reprezentanții companiei pentru a certifica faptul că au fost ridicate de la sediul companiei pentru a nu exista discuții că s-au luat alte documente, că nu aparțin companiei sau că nu au fost ridicate în timpul inspecției. Se ștampileză și semnează fiecare filă chiar dacă sunt 1000 de file! Compania semnează și ștampilează fiecare filă“, precizează inspectorii, precizând că nu se iau doar documente oficiale, ci și ciorne, însemnări de mână, copii după agende.
„O înțelegere trebuie dovedită. Simpla creștere a prețurilor în același timp nu este suficientă. Trebuie să ai dovada că firmele acelea s-au întâlnit, s-au înțeles, au făcut schimb de informații – toate astea probate prin înscrisuri“, subliniază unul dintre inspectori. Problema este că firmele au evoluat, nu mai comunică în scris, și este greu să găsești dovezi. E greu să găsești corespondența dintre aceste firme, mai ales când știu că ceea ce fac este ilegal. Sunt companii a căror politică internă presupune, spre exemplu, ștergerea tuturor informațiilor din calculatoare la câteva zile.
În astfel de situații se mizează pe elementul surpriză. „În cazul unui cartel, spre exemplu, comunicările sunt destul de frecvente, la un anumit interval. Nu vor fi găsite toate comunicările, dar dacă intri când nu se așteaptă ca să aibă timp să intrevină, atunci ai toate șansele să găsești informații recente Dovezile scrise sunt greu de găsit dar găsim elemente care pot fi coroborate. Se găsesc diverse urme ale întâlnirilor – mailurile, bilete de avion în anumite zile, cheltuieli de cazare“, arată inspectorii.
Foarte importanți în astfel de situații sunt specialiștii IT care pat căuta în calculatoare și pot restaura documente.
„În calculator, orice tastă apăsată lasă urme. Informațiile râmân chiar dacă au fost șterse, iar noi știm să le recuperăm“, spune șeful departamentului IT. Tot departamentul de IT se ocupă de dotarea echipelor de control cu tot felul de gadgeturi care le fac munca mai ușoară inspectorilor atunci când merg în control – de la gps-uri, până la imprimante… portabile.

Audieri și de peste 12 ore

Inspecția se finalizează printr-un raport de investigație realizat de cel care instrumentează cazul și echipa sa, raport care este transmis și părților implicate, care sunt chemate la audieri.
Companiile consultă dosarul, pot analiza probele, transmit observații și apoi, în audieri, vin și își prezintă punctul de vedere și toate argumentele. Bineînțeles, sunt reprezentante de case de avocatură însoțite de experți și firme de audit.
Audierile se desfășoară în fața boardului consiliului, alcătuit din șapte membri – președintele, doi vicepreședinți și patru consilieri de concurență cu specializări în divesre domenii de activitate – iar procedura seamănă cu cea din fața instanței de judecată.
Din partea Consiliului Concurenței, raportorul  – cel care a instrumentat cazul și echipa lui – prezintă constatările și probele pe care se bazeză în fața plenului boardului, după care se dă cuvântul părților impicate. Acestea prezintă apărările, după care boardul se retrage pentru deliberări și ia decizia finală.
Decizia poate fi atacată în instanță – la Curtea de Apel și apoi cu recurs la Înalta Curte.

Politica de clemență crește numărul „turnătorilor“
Reprezentanții Cosiliului Concurenței spun că numărul celor care colaborează cu autoritatea de concurență este în creștere. Motivul – cei care oferă informații de înțelegerile anticoncurențiale scapă de amenzi.
„Aplicarea politicii de clemență a făcut ca tot mai multe companii să coopereze. Pe lângă cei care se știu nevinovați și au tot interesul să arate acest lucru cooperând, acum companiile știu că denunțarea cartelului îi scapă de amendă“.
Prima imunitate la plata amenzii a fost acordată de Consiliul Concurenței prin programul de clemență în ianuarie. O companie de taxi din Timișoara a scăpat de amendă după ce a denunțat autorităților cartelul de fixare a prețurilor din care făcea parte.
Politica de clemență este un tratament favorabil aplicat de Consiliul Concurenței agenților economici implicați într-un cartel, care cooperează în vederea descoperirii acestor practici anticoncurențiale.
Primul agent economic care informează Consiliul Concurenței cu privire la existența unui cartel beneficiază de imunitate la amendă. Dacă există și alte companii implicate în cartel care colaborează cu autoritatea de concurență, acestea beneficiază de reducerea amenzii de până la 50%.