Orice bandă de răufăcători și orice specie de distrugători ar putea fi invidioase pe cei 9 judecători ai Curții Constituționale care, în unanimitatea lor de oțel, au reușit să pună complet pe butuci o instituție legală a statului – declarând legea de funcționare a CNSAS ca fiind neconstituțională. Cine ar fi crezut că cei 9 nemuritori dețin în halatele lor o asemenea armă de distrugere în masă? Metoda e simplă: cei 9 au atribuit abuziv CNSAS un rol pe care nu-l are – de instanță juridică – după care i-au reproșat că nu-l respectă și l-au dat afară din sală. Ce contează că anul trecut susțineau contrariul? Vasăzică anul trecut (ca și în ceilalți 9 ani de existență) CNSAS nu era tribunal pentru că nu condamna pe nimeni – dar acum a devenit brusc o inchiziție care trebuie arsă pe rug. Motivele acestei mutații colective suferite de cei 9 pot fi multiple: CNSAS tocmai studia dosarele magistraților, și în plus e an electoral. Or, într-un an electoral, tot ce-i deranjează pe marii posesori de averi și de dosare (de securitate sau penale), de ecrane, robe și ziare, e ilegal, neconstituțional și îngrașă. Oamenii aceștia ar desființa și suspenda orice – de la președintele țării și până la DNA și CNSAS – numai pentru ca averile și dosarele lor să doarmă și să crească liniștite. Te miri că n-au declarat că și Constituția e neconstituțională. Pe modelul absurd folosit de cei 9 contra CNSAS se poate desființa și legea învățământului (fiindcă nu acordă elevului dreptul la un avocat în timp ce este ascultat și i se pune nota) și legea sănătății fiindcă lasă bolnavul fără avocat când i se fac analize și i se pune diagnosticul. Au fost, fără discuție, și voturi în Colegiul CNSAS viciate politic sau măsurate cu greutăți diferite; au fost, fără discuție, și deconspirări selective și comandate. Dar asta nu înseamnă că trebuie să aruncăm toată instituția în aer (așa cum nu putem desființa Justiția pentru că pe unii îi prinde și pe alții nu) și că deconspirații sunt nevinovați, așa cum pretind. Bucuria deconspiraților care au defilat pe micile ecrane deplângându-și soarta de turnători și a ofițerilor (acoperiți sau nu) care au scăpat de orice altă grijă în afară de cea a răzbunării trebuie să fi fost uriașă. De altfel, de când comunismul a fost condamnat oficial (și simbolic) în Parlament (decembrie 2006), condamnatul n-a făcut decât să-și ia revanșa demonstrând (fără jenă) că noi l-am condamnat o dată – dar comunismul ne condamnă în continuare pe toți.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
