Programele de creditare pentru IMM raman in sertarele finantatorilor

– Beneficiarilor li se cer peste 20 de seturi de documente, pentru intocmirea si avizarea acestora fiind necesare cateva luni – Finantare obtin numai beneficiarii care isi desemneaza furnizorii agreati de finantator, acestia vand materialele contractate la suprapret – In cele mai multe cazuri, beneficiarii renunta la candidatura pentru ca li se cer informatii pe care nu sunt dispusi sa le divulge

Inca din 1994, cand au fost lansate primele programe PHARE in Romania, principala problema cu care se confruntau finantatorii acestora a fost lipsa de proiecte eligibile, banii din aproape toate modulele de program ramanand neutilizati in proportie de 20% pana la 50%. Anul trecut, Uniunea Europeana si-a anuntat chiar intentia de a reduce volumul finantarilor oferite Romaniei (dar si celorlalte tari est-europene), tocmai din cauza lipsei de proiecte – fondurile alocate ramasesera neutilizate in proportie de peste 15% la nivelul Europei de Est. Motivul invocat de fiecare data cand se ridica aceasta problema este ca -tarile beneficiare (printre care si Romania) nu sunt capabile sa elaboreze proiecte eligibile, pentru a utiliza integral fondurile oferite de UE-. Insa lucrurile nu stau tocmai asa: tehnic vorbind, elaborarea unui proiect – cu respectarea tuturor criteriilor si anexarea tuturor documentelor cerute – este daca nu imposibila, extrem de greoaie (a se vedea si tabelul alaturat, cu documentele ce se cer beneficiarilor pentru completarea dosarului de proiect).

Furnizori desemnati pe spranceana

Pentru a fi acceptat cu un proiect eligibil, beneficiarul poate sa-si desemneze numai anumiti furnizori, agreati de finantatori la recomandarea coordonatorilor locali de program. Pe ce criterii sunt numiti acesti furnizori? Intrucat nu se stie, respectivii coordonatori sunt adesea acuzati de partinire, daca nu chiar de coruptie, pentru ca ei nu anunta licitatiile de desemnare a furnizorilor, conform metodologiei de organizare a modulelor Phare. Cert este insa ca materialele/echipamentele astfel contractate (care urmeaza a fi cumparate de beneficiari, pentru derularea afacerii finantate) sunt vandute la suprapret. Spre exemplu, un calculator cu valoarea de piata 14 milioane de lei a fost trecut pe factura pro-forma (pe care urma sa o deconteze finantatorul PharE) la valori de peste 20 milioane de lei. Daca beneficiarul ar fi gasit un alt furnizor, care sa-i vanda calculatorul mai ieftin, proiectul sau nu ar mai fi acceptat ca eligibil (cazul s-a petrecut in Valea Jiului, dupa lansarea setului de programe destinate IMM-urilor din zonele defavorizate).

Informatii scumpe, recoltate ieftin

Analize de piata, date privind posibilii clienti, contractele incheiate pentru perioada derularii programului, inclusiv alte informatii care nu au nici o relevanta pentru domeniul vizat in program sunt cerute atat in documentatia supusa aprobarii de finantare, cat si neoficial, de catre operatorii din institutiile abilitate sa administreze programele Phare. A fost celebru, in 1997, cazul de la Baia Mare, cand la REMIN s-a cerut nici mai mult, nici mai putin decat profilul topo al filonului de zacamant util neexploatat, pentru obtinerea eligibilitatii intr-un program ce viza imbunatatirea… resurselor umane. De altfel, la conferintele de presa ocazionate de lansarea sau anuntarea de rezultate ale unor programe PharE, cea mai grea intrebare, la care nu vin decat raspunsuri evazive, este -ce faceti cu informatiile continute in aceste proiecte?-. Aceasta intrebare se ridica cu atat mai mult, cu cat, prin natura lui, un proiect este in sine o inovatie, o noua modalitate de abordare a pietei, altfel spus, o idee noua de afaceri…

In prezent, in Romania sunt oferite 20 de programe de creditare pentru IMM si cinci programe care acorda granturi (credite nerambursabile) pentru aceeasi categorie de firme. In tabelul alaturat se evidentiaza seturile de documente ce trebuie anexate la dosar, pentru obtinerea finantarii in cadrul acestor programe.