Anotimpul rece incepe sa-si faca simtita prezenta, astfel ca incepem sa ne gandim din nou la problema incalzirii locuintei cu un consum de energie pe cat posibil mai redus. Potrivit unor evaluari ale INCERC, pierderile de energie termica se ridica la 30% in regim normal (la casele cu ziduri de 37,5 cm grosime, cu o diferenta de temperatura interior/exterior de circa 30 grade), astfel ca pentru economisirea de energie trebuie stabilite zonele unde transferul termic este mai intens – asa-zisele -punti termice-. Arhitectul Mircea Bursuc precizeaza ca -o izolare suta la suta a incaperii nu este posibila, dar constructorii cauta permanent solutii pentru ameliorarea pierderilor-.
Cativa milimetri sunt de ajuns
Principalele punti termice -se intalnesc la tamplariile exterioare (usi si ferestre), unde o proasta etansare lasa loc schimbului termic intre interiorul si exteriorul locuintei-. Pentru a stopa pierderile din aceste zone, avem doua solutii: montarea unei tamplarii din lemn, PVC ori aluminiu (prevazuta cu un sistem special de rupere a puntii termice – un miez din plastic, care blocheaza transferul de caldura) sau etansarea tamplariei deja existente.
Geamul tip Termopan, montat pe tamplarie din PVC, lemn sau aluminiu, are avantajul ca asigura o izolare aproape prefecta din punct de vedere termic (intre cele doua foi de geam se introduce argon, recunoscut pentru proprietatile sale), dar are si dezavantajul ca este destul de scump – preturile actuale pentru un complex geam+tamplarie oscileaza intre 120 si 300 dolari/mp. Astfel ca solutia etansarii tamplariei clasice pare a fi mai la indemana.
Daca au trecut mai bine de zece ani de utilizare, este posibil ca geometria usii sau a ferestrei sa fi suferit mici transformari, in sensul ca unghiurile nu mai sunt de exact 90 de grade, ca la inceput (se estimeaza ca laturile s-ar putea deplasa cu 4 pana la 12 mm fata de pozitia initiala). Din aceasta cauza, usa sau fereastra nu se mai inchide bine, iar pe la tocuri aerul trece cu destula usurinta. -E bine sa avem in vedere mai intai de toate aceste deformari si sa restabilim geometria initiala a tamplariei. Aceasta se poate realiza inclusiv prin rindeluirea partii de jos (care s-a lasat, sub presiunea greutatii, pana dincolo de nivelul pragului) si adaugarea unei pene in partea de sus a usii, astfel incat sa se completeze spatiul ramas gol in urma deformarii-, recomanda arhitectul Mircea Busruc. De asemenea, -este posibil ca si balamalele sa fi suferit transformari, in special cele din partea superioara, care au fost solicitate mai intens de-a lungul timpului-. Abia dupa ce se vor fi rezolvat aceste probleme se va putea trece la etansarea cu binecunoscuta banda de burete sau montarea de sipci pe cadrul usii ori al ferestrei.
Zidurile vechi se izoleaza cu materiale noi
Zidaria caselor vechi a fost facuta, la vremea ei, pe baza altor normative, din materiale cu alta compozitie, astfel ca este posibil ca peretii sa fie mai subtiri sau sa permita un transfer de caldura peste normele actuale. In astfel de cazuri, zidurile se vor placa – in exterior – cu -saltele- de vata minerala sau polistiren, peste care se adauga plasa de Buzau, plasa Rabit si tencuiala. Iar in apartamente se va aplica aceeasi izolare, dar inspre interior.
La randul lor, tavanele ridica destule probleme de izolatie, inclusiv termica. Mircea Bursuc estimeaza ca -majoritatea blocurilor de locuinte construite in ultimii 20 de ani au acoperisuri care nu asigura o suficienta protectie termica-, astfel ca devine necesara si o izolare termica, nu doar clasica smoala (hidrofuga) pe care o prefera aproape toate asociatiile de bloc. Termoizolarea se realizeaza adaugandu-se polistiren extrudat de mare densitate si o sapa de beton armata cu plasa de Buzau. Peste acestea se mai pot aplica dale sau pietris, daca acoperisul e destul de intens circulat si daca aticul blocului (inaltimea bordurii superioare) o permite.
Lucrarile de izolare termica sunt destul de costisitoare, daca luam in calcul preturile la ciment, polistiren, vata minerala, plasa, sipci etc., dar nici economisirea energiei nu e de neglijat. De altfel, se estimeaza ca respectivele costuri reprezinta doar jumatate din pretul energiei pierdute de o locuinta slab izolata de-a lungul perioadei reci dintr-un an. Decizia, insa, depinde de fiecare proprietar in parte
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
