Autoritatile intentioneaza sa stimuleze achizitia produselor romanesti de uz casnic de folosinta indelungata si consumul intern prin deducerea valorii lor de achizitie din baza de impozitare, dupa modelul din Uniunea Europeana.
Prin proiectul de strategie pentru dezvoltarea acestui sector industrial, elaborat de Ministerul Industriei si Resurselor, se mai considera ca absolut necesara mentinerea pentru inca patru sau cinci ani a facilitatilor acordate de Legea IMM, avand in vedere ca peste 80% dintre cele 89 de societati din domeniu sunt intreprinderi mici si mijlocii.
Dezvoltarea productiei interne nu va fi insa posibila fara investitii, a caror valoare anuala este estimata de MIR la aproximativ 300-350 miliarde de lei pe an (10-12 milioane de dolari).
In 1989, exporturile romanesti de aparate de uz casnic se ridicau la 40,7 milioane de dolari, pentru ca pana in 1992 sa se injumatateasca, ajungand la numai 21,6 milioane. Ulterior, s-a constatat o tendinta de redresare accentuata, care a culminat in 2000, cand exporturile au atins cifra-record de 82,9 milioane de dolari. Cel mai mare inamic al productiei autohtone de aparate de uz casnic, care satisface numai 50% din cererea interna, il reprezinta importurile de produse similare la mana a doua.
Pentru a stimula consumul intern de produse de uz casnic de folosinta indelungata, oficialii Ministerului Industriei si Resurselor (MIR) propun deducerea valorii lor de achizitie din baza de impozitare, dupa modelul din Uniunea Europeana.
Sunt necesare investitii anuale de peste 10 milioane de dolari
In proiectul de strategie pentru dezvoltarea acestui sector industrial, elaborat de MIR, mai sunt propuse si alte masuri menite sa duca la stimularea cererii interne. Avand in vedere ca peste 80% dintre cele 89 de societati din domeniu sunt intreprinderi mici si mijlocii, conducerea ministerului considera ca este absolut necesara mentinerea pentru inca patru sau cinci ani a facilitatilor acordate prin Legea IMM.
Pe de alta parte, pentru modernizare, protectia mediului, cercetari de produs, transfer tehnologic si implementarea managementului calitatii sunt necesare programe de investitii de aproximativ 300-350 miliarde de lei pe an (10-12 milioane de dolari). In proiectul de strategie se apreciaza ca finantarea acestor investitii se va putea asigura in proportie de 80% din fondurile proprii ale intreprinderilor, prin investitii directe de capital strain si credite. Ramane ca statul sa asigure doar restul de 20%, in special pentru investitiile in cercetare, protectia mediului si pregatirea specialistilor.
In ceea ce priveste stimularea exporturilor, in primul rand trebuie aplicate, in opinia MIR, programe pentru perfectionarea sistemului informational referitor la preturi si concurenta, la tendintele si conjunctura mondiala in domeniu. Totodata, se impune cuprinderea sectorului in programe speciale de promovare a exporturilor pe pietele in care in ultimii ani s-au constatat dezechilibre majore intre import si export, cum ar fi tarile din fosta URSS, Cehia sau Polonia.
In 1989, exporturile romanesti de aparate de uz casnic se ridicau la 40,7 milioane de dolari, pentru ca pana in 1992 sa se injumatateasca, ajungand la numai 21,6 milioane. Ulterior, s-a constatat o tendinta de redresare accentuata, care a culminat in 2000, cand exporturile au atins cifra record de 82,9 milioane de dolari.
Importurile de produse second-hand creeaza probleme producatorilor autohtoni
Totusi, nici importurile nu au stagnat, ba dimpotriva. Daca in 1989 importurile erau practic nule, in prezent ele reprezinta 50% din necesarul intern de asemenea produse. Toate acestea pe fondul reducerii drastice a productiei in acest sector, de la 300,3 milioane de dolari la numai 134 milioane anul trecut. Si numarul pe personal a avut o tendinta de descrestere accentuata, de la 28.088, in 1989, la 11.200, in prezent. Acest lucru a condus la o crestere, nu foare mare insa, a productivitatii muncii, de la 10.700 dolari/persoana la 12.040 de dolari.
Chiar daca in general inregistreaza profit, marile intreprinderi din domeniu se confrunta cu numeroase probleme. De exemplu, producatorul de frigidere Arctic SA Gaiesti are mari probleme cu concurenta neloiala a produselor second-hand si a celor importate din China, ceea ce duce la un deficit de piata de desfacere. Avand ca actionari principali BERD, Societe Generale Fund Ltd si Romanian Investments C-ny Cipru, societatea damboviteana a trecut la un amplu program de investitii – 62,5 miliarde de lei in 2000 si 40 miliarde in acest an. La Arctic se pot produce anual 350.000 de aparate, iar gradul de utilizare a capacitatilor de productie a fost anul trecut de 95%.
La Electroarges, societate unde Asociatia PAS detine pachetul majoritar de actiuni, restul fiind in posesia -cuponarilor-, situatia este si mai sumbra. Aceasta din cauza tehnologiilor invechite, a consumurilor energetice mari si a patrunderii pe piata a unor produse -pirat-.
Producatorul iesean Tehnoton SA se lupta sa recupereze scaderea continua a cifrei de afaceri care s-a manifestat dupa 1989. Ponderea exporturilor in cifra de afaceri a societati reprezinta numai 0,8%, cu o valoare de 28.000 de dolari in 2000, ceea ce a contribuit din plin la pierderile inregistrate anul trecut, de 722 milioane de lei. Cu toate acestea, pentru anul in curs, conducerea Tehnoton a previzionat o crestere economica de 15-20% comparativ cu 2000.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
