Delegație timoceană: „Nu vrem să ne rupem de țara-mamă”

Că românii din partea răsăriteană a Serbiei, respectiv Valea Timocului, sunt ai nimănui și nu au niciun fel de drepturi în această țără deja nu mai reprezintă un secret pentru nimeni. De ani de zile, în ciuda acestor probleme extrem de grave din punct de vedere al respectării drepturilor unor grupuri etnice, Bucureștii promovează în continuare o „politică frățească“ și este alături de autoritățile de la Belgrad în dosare extrem de importante pentru poporul sârb cum ar fi chestiunea Kosovo. Aceasta a fost și tema dezbaterii organizate miercuri seară la Centrul de Geopolitică din cadrul Facultății de Sociologie din București, eveniment la care au participat studenți, jurnaliști, lideri ai comunității românești din Valea Timoc și reprezentanți ai mediului politic românesc. În debutul discuțiilor, părintele Boian Alexandrovici (protopop de „Dacia Ripensis“ – n.r.) și-a început alocuțiunea cu o scurtă prezentare a comunității române din Valea Timocului, acolo unde se regăsesc 154 de sate românești și 48 mixte, cu o populație numeroasă de vorbitori de limba română. „La 350.000 de vorbitori, de limba română, există doar două biserici și acelea ridicate cu greu“, a rezumat succint părintele Boian situația religioasă din Timoc. La rândul său, Pedrag Balasevic (președinte al Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia) a declarat că autoritățile sârbești au supus la o adevărată poliție politică toți liderii comunității românești la recentele alegeri locale. Mai mulți dintre aceștia au fost duși la secție și anchetați pentru simplul fapt că s-au declarat „români“ și că au întocmit liste electorale în acest sens. Totodată, Zavisa Jurj (președintele Asociației culturale „Ariadnae Filum“) a spus că cea mai mare problemă în Serbia este că etnicii români nu pot să se numească așa. „Românii sunt obligați să nu vorbească, să nu viseze românește“, a spus acesta. În ceea ce privește educația în limba română, Drăgan Demic (vicepreședintele Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia) a declarat că s-au făcut numeroase cereri către Ministerul Educației din Serbia pentru amenajarea unor școli cu predare în limba română, dar mereu au fost respinse. În încheiere, senatorul de diaspora, Viorel Badea, a precizat că în următoarele discuții cu partea sârbă pe aceste probleme „se va veni cu mai puțină diplomație și cu o ofertă concretă de sprijin pentru aderarea la UE“, care va consta în angajamente scrise privind drepturile românilor din Serbia.