Occidentul ne priveste cu bunavointa

Progresele economice inregistrate de Romania in acest an au -indulcit- tonul ultimului raport de analiza comparata, realizat de grupul bancar Creditanstalt, unul dintre cele mai mari consortii financiare europene. Astfel, daca referirile expertilor bancii la Romania, in ianuarie 2001, erau unele -prudent optimiste-, in prezent ele au devenit -moderat optimiste-, ceea ce in planul cotatiei riscurilor de tara ar putea corespunde unei treceri de la B minus sau B la B plus.

Creditanstalt apreciaza faptul ca cererea si consumul intern au crescut in ultimele luni, in paralel cu scaderea cheltuielilor publice, dar atrage atentia asupra deficitului comercial, a nivelului inca foarte ridicat al inflatiei si a necesitatii accelerarii procesului de restructurare a sectorului de stat, dar si a privatizarii. Subventionarea unor intreprinderi nerentabile este considerata ca o forma de deficit fiscal si ca o problema majora a economiei, aceasta ingreunand masiv atat costurile sociale, cat si cresterea economica.

Raportul bancii arata ca -motorul- cresterii economice a fost reprezentat anul acesta de industrie, cu precadere cea a constructiilor, in timp ce sectorul serviciilor a inregistrat performante foarte modeste. Pentru 2002, se estimeaza cresterea investitiilor straine directe, ca urmare a facilitatilor administrative adoptate anul acesta, apreciindu-se totodata ca privatizarea BCR si a unor mari societati va aduce numai beneficii in plan economic.

Din cauza conjuncturii economice proaste din tarile occidentale, Romania nu va putea conta, pana in a doua parte a anului viitor, pe contributia exporturilor sale la cresterea economica generala. Procentele estimate de Guvern pentru cresterea economica nu vor putea fi atinse. Acestea nu vor depasi 3,5% la sfarsitul acestui an si 3% anul viitor, se arata in raportul anual de analiza comparata, realizat de grupul bancar Creditanstalt, unul dintre cele mai mari consortii financiare europene. La inceputul acestui an, raportul consortiului a fost unul -prudent optimist-. Acum, el a devenit -moderat optimist-, ceea ce ar putea corespunde in planul cotatiei riscurilor de tara unei treceri de la B minus sau B la B plus.

Creste consumul intern

Documentul, care face referire si la Romania, a fost dat publicitatii dupa prezentarea raportului Comisiei Europene (CE) privind sansele de integrare si dupa incheierea Acordului stand-by intre autoritatile de la Bucuresti si FMI.

Buletinul de analiza privind Romania, intitulat -Primele succese ale noii politici economice romanesti-, semnat de Mark Pointdecker, unul dintre expertii Creditanstalt, a fost intocmit pe baza datelor statistice romanesti si a expertizelor financiar-economice occidentale. Pornind de la date statistice si prognoze, el apreciaza drept optimista situatia economica generala a tarii. Astfel, in primul semestru al anului, cresterea economica a fost de 4,9 procente, fata de 1,6 procente in anul 2000. Industria – cu precadere cea a constructiilor – a reprezentat motorul acestei cresteri, cu un plus de 9,4%, in timp ce sectorul serviciilor a inregistrat performante mai modeste. Cererea si consumul intern au crescut cu 6,4%, respectiv 7,6%, in 2001, in timp ce investitiile de ordin general au crescut cu 4,2%, situandu-se in spatele cresterii economice din Romania. O cota din aceasta crestere a fost asigurata insa prin import, ceea ce explica explozia deficitului comercial de la minus 2,6%, anul trecut, la minus 7,5% din PIB, anul acesta.

A doua jumatate a anului 2001 a adus insa ritmuri mai incetinite ale productiei industriale in constructii si in comertul cu amanuntul. Consumul intern va spori, si in continuare, si prin cresterea numarului angajatilor cu peste 10% in primele sase luni ale anului, dar si cu concursul unor cheltuieli publice mai riguros controlate. Subventionarea unor intreprinderi de stat nerentabile este considerata ca o forma de deficit fiscal si ca o problema majora in sine. Costurile sociale si cresterea economica sunt masiv ingreunate de aceste forme de subventionare a sectorului de stat nerentabil, considera Creditanstalt.

Combaterea saraciei este o premisa a atingerii telurilor economice, afirma autorul raportului. El subliniaza ca restructurarea sectorului energetic, o tema nepopulara, nu a fost inca demarata si ca, in pofida inregistrarii unor progrese, raportul CE atrage atentia asupra deficitului in materie de eliminare a coruptiei, a reformei administrative, a modernizarii agriculturii si ameliorarii protectiei mediului.

Deficitele balantei alarmeaza analistii

Pentru anul viitor, se prognozeaza ca cererea si consumul intern vor continua sa creasca, in timp ce cheltuielile publice vor continua sa scada. Totusi, importurile vor fi mai mari ca exporturile si in 2002.

Raportul Creditanstalt vorbeste si de alarma creata de deficitele balantei comerciale, mai ales in perspectiva proastei conjuncturi economice internationale, care obliga Guvernul la masuri de finantare a exporturilor romanesti si de reducere sau substituire a importurilor. Expertii bancii isi exprima insa scepticismul fata de rezultatele acestor masuri. Ei apreciaza ca inflatia va continua sa fie -calcaiul lui Ahile-. Daca anul trecut acest indice a atins nivelul de 46,2%, in 2001, el nu va depasi 34,6%. Cat priveste anul viitor, expertii estimeaza un nivel mediu de inflatie de 26%, cu o tendinta de descrestere de pana la 22%, tinta stabilita de Guvernul Nastase pana in decembrie 2002. Chiar si in aceste conditii, media inflatiei romanesti este scandalos mai mare fata de cea a altor state candidate la aderare: Ungaria are 9,6%, Slovenia – 8,6% si Bulgaria – 7,7%.

Raportul Creditanstalt arata ca, desi investitiile straine directe vor creste in 2002, finantarea marelui deficit al bilantului serviciilor – minus 37% din PIB, anul trecut, 6%, anul acesta – nu va putea fi suportata fara majorarea datoriei externe. In decembrie 2000, datoria interna a Romaniei era de 11 miliarde de dolari si va creste probabil pana la 12,5 miliarde de dolari, la sfarsitul anului viitor, sustin analistii germani. Ei spun ca, desi Guvernul recunoaste ca numai restructurarile si privatizarile aduc progresul, nu va promova aceste masuri decat pana la limita stabilitatii politice si a suportabilitatii sociale, fapt explicabil intr-o societate oarecum saracita.

Chiar daca recunosc ca Executivul de la Bucuresti a adoptat o serie de facilitati administrative, menite sa atraga investitii straine, expertii bancii germane spun ca mai sunt multe de facut in directia unei legislatii fiscale transparente. Nu in ultimul rand, Creditanstalt a luat nota cu satisfactie de intentia Cabinetului Nastase de a privatiza anul viitor cea mai mare banca a tarii, BCR, dar si Uzina Electroputere si alte mari intreprinderi de stat.

In opinia autorului raportului, stabilitatea politica a tarii noastre s-a consolidat in acest an. Dupa un an de mandat, Guvernul social-democrat se bucura de popularitate in sondajele interne de opinie si este apreciat de reprezentantii organizatiilor internationale.