Schimbarea fortata

Dupa un congres fara istorie, PUR si-a schimbat denumirea, iar PD se pregateste pentru o noua afiliere internationala. Marsul catre reduta populara europeana inceput in urma cu un an prin lansarea dezbaterii privind fuziunea PD cu PNL continua astaazi intr-o cadenta ridicata. Dupa semnarea tratatului de aderare cu UE pe 25 aprilie, Parlamentul European este mult mai aproape, iar faptul ca prezenta parlamentarilor romani cu statut de observatori (ca si a celor bulgari, de altfel) a fost amanata pentru sesiunea parlamentara de la inceputul anului 2006 devine un argument in plus pentru crearea rapida a unui partid popular. Pentru a crea atmosfera propice populo-transformarii, comentatori si politicieni deopotriva au interpretat chiar si voturile impotriva acordului de conformitate pentru aderarea Romaniei ca o consecinta a vidului lasat de PNTCD (PPCD astazi) dupa iesirea sa din viata parlamentara in 2000. Nu coruptia sau instabilitatea statului de drept, ci lipsa unui partid popular ne-a plasat intr-o pozitie asa de umilitoare. Astfel, eurodeputatii conservatori nemultumiti de inexistenta unui partid omolog puternic sau colegii lor ecologisti antiglobalisti de doua ori ingrijorati atat de impactul unei Romanii cu un capitalism salbatic, cat si de slabiciunea ecologismului romanesc, au incercat, parte a unei scenariu care sa ne intarzie intrarea in Edenul european

Putin importa ca UDMR este membru al miscarii populare europene, un partid si parlamentar, si etnic romanesc trebuie sa reprezinte Romania in Parlamentul European. Este deja un interes national la care toata lumea de bun-simt politic adera fara comentarii. Faptul ca principiile doctrinare nu sunt clar delimitate nu pare un impediment. -Sa avem si noi falitii nostri-, ironiza conservatorul Caragiale, acum mai bine de un secol, liberalii imitatori mecanici ai vestului prin vocea unui personaj celebru. Contextualizand, constatam urgenta constituirii popularilor nostri. Dupa experimentul PPRM, greu de digerat de crestin-democratii europeni, a venit randul PUR, PD pastrand suspansul pana dupa Conventia nationala de la sfarsitul lunii iunie. Trecerea de la mult prea expusul PUR la foarte onorabilul Partid Conservator ar trebui sa relativizeze trecutul ambiguu al partidului condus de Dan Voiculescu. Rebradnizare, in sensul marketingului comercial cu care puristiii deveniti conservatori sunt mai mult decat familiari, aceasta schimbare mai intai de denumire, a fost votata cu o democratica unanimitate. Ca si in cazul PRM, dezbaterea interna care sa anticipeze Congresul partidului si sa supuna membrilor validarea trecerii de la social-liberalism la conservatorism nu pare sa se fi realizat. S-a realizat, iar votarea rezolutiei privind afilierea la grupul politic al Partidului Popular European (PPE) nu a fost decat o oferta pe care popularii europeni o vor analiza.

Dar ce conserva conservatorii romani? Din declaratiile liderilor reiese ca principalele directii strategice vor fi justitiarismul si un nationalism modern, specifice, intelegem, si conservatorismului modern. In recent pierdutele alegeri din Marea Britanie, conservatorii englezi propuneau, spre comparatie, mai multa politie, spitale curate, scaderea taxelor, disciplina in scoli sau controlul imigratiei. Pe de alta parte, popularii sunt mai ales crestini democrati, conservatorii englezi fiind o minoritate in cadrul PPE. Iar crestin-democratia are o orientare preponderent federalista, opusa, deci, chiar si nationalismului moderat, plecand de la valorizarea persoanei, subsidiaritate si justitie sociala.

Criza de identitate politica pe care PUR incerca sa o rezolve prin schimbarea denumirii si fortarea afilierii la grupul popularilor europeni este rezultatul unei istorii presarate de ambiguitati doctrinare si volatilitate politica. Rezolvarea sa depinde de reevaluarea critica a traiectoriei politice a partidului. Oricum, PPCD, partid afiliat la PPE, va avea rol de cenzor al oricarei aventuri formal populare. Altfel, o constructie populara autentica fondata pe valori nu poate fi nici improvizata, nici efect al conjuncturilor oportune.

Cristian Parvulescu