Ultimele -tunuri- cu bani de hartie

– Hartia de 50.000, cel mai intalnit fals pe piata romaneasca

– Un nou curs de schimb: 100.000 falsi = 40.000

Sute de milioane de lei contrafacute au fost aruncate in aceasta perioada pe piata de retelele de falsificatori de bani. Ofiterii specializati in combaterea crimei organizate, care s-au confruntat in ultima perioada cu tot mai multe cazuri de gen, spun ca fenomenul a luat amploare in preajma sarbatorilor de iarna, cand fluxul de numerar creste spectaculos, o data cu volumul mare al cumparaturilor. Pe de alta parte, falsificatorii incearca sa profite la maximum de perioada in care banii de hartie sunt inca in circulatie, dand ultimele tunuri inainte de inlocuirea totala a acestora cu noile bancnote de plastic.

In momentul de fata, bancnota de polimer este un obstacol de netrecut pentru falsificatori, tehnica necesara imprimarii fiind extrem de costisitoare. In cel mai scurt timp, falsificatorii vor ramane fara obiectul muncii, pentru ca Banca Nationala va adopta in totalitate modelul australian al bancnotei de plastic. Pana atunci, piata este inundata de falsuri. Politistii atrag atentia ca acestea sunt plasate cu usurinta in zone comerciale aglomerate, acolo unde atentia cumparatorilor se indreapta mai putin asupra restului primit. Casierii de la supermarketul Mega Image ne-au declarat ca au primit instructiuni speciale pentru a verifica bancnotele de mare valoare cu mai multa atentie in aceasta perioada, iar cei din Billa afirma ca au ajuns sa se teama chiar si de bancnotele de plastic. Potrivit Serviciului de Combatere a Crimei Organizate, cei mai multi membri ai retelelor de falsificatori sunt tineri posesori de calculatoare si imprimante performante, iar cei care plaseaza falsurile sunt racolati dintre adolescentii cartierelor sarace.

Romania a devenit incet, dar sigur piata de desfacere a banilor falsi. Aceasta este concluzia la care au ajuns ofiterii specializati in combaterea crimei organizate din tara noastra. Valul de cazuri pe care Serviciul de Combatere a Crimei Organizate le are in lucru vine, spun ofiterii, pe fondul apropiatelor sarbatori de iarna, cand romanul iese mai des ca in cursul anului la cumparaturi, iar volumul rularii banului in circuitul economic creste simtitor.

In ceea ce priveste falsificarea bancnotei nationale, s-a constatat ca retelele care activeaza pe teritoriul tarii sunt cat de cat organizate, atat din punctul de vedere al dotarilor, cat si ca -mana de lucru-. In ciuda acestui fapt, in momentul de fata falsurile existente pe piata sunt de o calitate destul de proasta, dar structurile mafiote care diriguiesc afacerea nu se vor lasa pana nu vor ajunge la -performante- greu de depistat pana si de catre autoritati.

Cele mai frecvente cazuri de falsificare se intalnesc la bancnota de 50.000 de lei, urmata ca valoare de cea de 100.000. Un sprijin in domolirea falsului pentru -hartiile- cu valoare mare – 100.000 si 500.000 – a venit, spun ofiterii BCCO, cand Banca Nationala a introdus modelul australian de moneda pe suport de polimer, bani care sunt cel mai greu de reprodus.

Moneda nationala este falsificata in interiorul tarii in general de romani. Retelele mafiote sunt compuse din doua mari compartimente: cel care se ocupa de contrafacerea propriu-zisa si cel care are misiunea de plasare pe piata a falsurilor. Pentru ca deocamdata se folosesc calculatoarele, chiar tehnica de serie, din primul compartiment fac parte tineri care sunt atrasi in -hora- de infractorii cu state vechi, dar si de castigurile rapide.

Varsta medie a falsificatorilor nu trece de 23 de ani

Pe harta zonelor fierbinti in care bancnota falsa este des intalnita, Bucurestiul detine locurile fruntase ale clasamentului. Recent, ofiterii bucuresteni de la Crima Organizata au anihilat o retea de profil care isi facea veacul in zona pietei Ramnicu Sarat. La inceputul anchetei, au -cazut- trei tineri bucuresteni, cu varste intre 17 si 24 de ani, care jucau rol de plasatori. Acestia au fost prinsi in flagrant in momentul in care cumparau, cu moneda falsificata ce avea aceeasi serie, produse alimentare. In timpul cercetarilor s-a constatat ca in zona in care au fost prinsi, cei trei plasasera in decurs de doar o saptamana aproximativ 20 de milioane de lei in bancnote de 50.000 false. Tinerii au declarat ca banii ii aveau de la un anume Jani Niculai, de 20 de ani. Ancheta a mers mai departe, firul aprovizionarilor cu falsuri ajungand la un anume G. Constantin, de 23 de ani, din Giurgiu, care la randul lui era in legatura cu alte trei persoane ce actionau pe raza orasului Giurgiu. Onea Constantin, de 22 de ani, Gheorghe Ruse, de 22 de ani, si Mircea Moldoveanu, de 23 de ani, primeau -marfa- de la Peleanu M., de 25 de ani, practic cel care producea, cu ajutorul unui calculator performant si al unei impimante, banii falsi. Ofiterii au apreciat ca intreaga retea a reusit, in scurt timp, sa puna in circulatie peste 100 de milioane de lei. Toti cei implicati in caz au fost arestati.

In luna august au picat in plasa Politiei alti doi tineri care falsificau bancnote. Alina Tudoruica, de 20 de ani, si Gheorghe Iancu, de 22 de ani, produceau pe banda rulanta bancnote de 100.000 tot cu un calculator. Acestia plasau falsurile prin intermediul unui grup de infractori din cartierul Militari, al carui sef era Tudorel Tanase, urmarit general de mai mult timp. Desi simpla in organizare, reteaua a plasat pe piata peste 35 milioane de lei.