Dificultatile grave ale spitalelor sunt departe de a se rezolva, chiar daca au fost deblocate sume serioase pentru asigurarea unei asistente medicale minime in luna decembrie. Indiferent insa de parerile autoritatilor si de intentiile exprimate pe termen lung, fara o incizie ferma in structura putreda a spitalului romanesc, in scurt timp vom asista la prabusirea definitiva a intregului lant spitalicesc. O monitorizare a spitalelor, timp de sase luni, releva incapacitatea managerilor de a tine pasul cu rigorile financiare impuse de Guvern, dar si neputinta Finantelor de a gestiona bine banii Fondului asigurarilor de sanatate.
O crasa indisciplina financiara pe toata linia
Ignorand prevederile bugetare, spitalele au angajat cheltuieli peste sumele alocate, dand dovada de o nepermisa indisciplina financiara – sunt concluziile directiilor de sanatate publica si ale caselor de asigurari de sanatate judetene, desprinse in urma controlului si a analizelor realizate in unitatile sanitare: -Spitalele au generalizat practica depasirii cheltuielilor prevazute in primele trimestre, pentru ca, in ultimele luni ale anului, sa exercite presiuni pe toate caile asupra autoritatilor guvenamentale, pentru majorarea resurselor bugetare si pentru acoperirea depasirii cheltuielilor prevazute anterior-.
Intre unitatile sanitare de acelasi nivel din Romania apar diferente atat de mari la diverse capitole de cheltuieli, incat ele nu pot fi decat expresia haosului care domneste in sistem. Astfel, ponderea cheltuielilor de personal in totalul cheltuielilor inregistrate se situeaza, in spitalele judetene, intre 29,7% si 73%. In spitalele de urgenta, ponderea cheltuielilor de personal oscileaza de la o unitate la alta, intre 22% si 74%, iar in clinicile universitare – intre 13% si 68,55%.
Doi doctori la un pat si… viceversa
Cheltuielile pentru medicamente si materiale sanitare se ridica, in spitalele judetene, la valori cuprinse intre sapte si 64% din volumul total, in spitalele de urgenta – intre 12 si 58 %, iar in clinicile universitare – intre 10,6 si 64 %.
O alta anomalie o constituie numarul de cadre medicale raportat la cel al paturilor. Astfel, in spitalele judetene sunt intre sapte doctori la patru paturi si un doctor la trei paturi, in timp ce in spitalele de urgenta exista cel mult 14 cadre medicale la cinci paturi si cel putin cinci la sase paturi, iar in clinicile universitare exista intre doi doctori pentru un pat si un doctor la doua paturi!
Salariul lunar al personalului din unitatile sanitare este cuprins, potrivit evidentelor Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, intre limita maxima de 7,8 milioane de lei (judetul Buzau) si aproape patru milioane de lei in judetul Mures. Salariul lunar corespunzator medicilor era de 8,3 milioane de lei in judetul Buzau si 4,2 milioane de lei in judetul Mures. Personalul nemedical primeste salarii lunare cuprinse intre maximum 5,6 milioane de lei (judetul Teleorman) si 1,4 milioane de lei in Bucuresti.
Cel dintai vinovat: incompetenta
Nu este pentru prima data cand sistemul de sanatate se confrunta cu depasiri ale cheltuielilor aprobate. Prin urmare, ar fi necesare controale permanente vizand modul in care sunt folosite resursele si ar trebui aplicate strict reglementarile privind achizitiile publice. Totodata, se impune organizarea unui sistem eficient de contractare-furnizare de medicamente, la nivel judetean sau zonal, care sa asigure unitatilor sanitare medicamente in cantitatile necesare si in conditii de pret avantajoase, dar si restructurarea marilor spitale, vizand constituirea unor institutii eficiente pentru bolnavi.
Senatorul Sorin Oprescu, director a doua spitale din Bucuresti, a recunoscut ca -ar exista cai de risipa-, remarcand insa si nepriceperea in administrarea fondurilor. Oprescu ne-a declarat ca ani de zile banii alocati au fost insuficienti, managerii fiind obligati sa practice un leasing mascat, apreciind ca Finantele ar trebui sa reanalizeze modul de utilizare a Fondului pentru asigurari de sanatate – singurul care inregistreaza excedent.
Cele mai multe spitale s-au inscris in normativele impuse, dar cazurile de urgenta nu pot fi prevazute. -Este nevoie de reforma sanitara, dar mai intima, care sa dea mai multa independenta managerilor de spital, in functie de activitatile unitatii sanitare si de nivelul performantelor realizate-, a afirmat Sorin Oprescu.
La ultima intalnire pe care a avut-o cu premierul Romaniei, Eugeniu Turlea, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, declara ca lucrurile vor intra in normalitate din ianuarie 2002, cand datoriile catre furnizorii de medicamente si consumabile vor fi achitate. Asul lui Turlea vizeaza insa schimbarea finantarii spitalelor, care nu se va mai face dupa numarul de paturi, ci in functie de grupele de diagnostic. Noua metoda, moderna si efiecienta in tarile civilizate, pare insa greu de aplicat intr-un domeniu fara manageri priceputi si fara o retea computerizata.
