Un nou plan de atacare a Irakului, modelat dupa liniile definitorii ale campaniei din Afganistan, a ajuns pe masa Administratiei de la Washington. Noutatea consta in implicarea, pe langa opozitia irakiana si trupele speciale americane, a Iranului, ale carui relatii cu SUA raman reci, in pofida ascensiunii rapide la putere a moderatilor care au facut cateva drumuri in capitala americana pentru a marca indepartarea de linia fundamentalista adoptata in ultimii zeci de ani de Teheran.
Planul, schitat de liderul Congresului National Irakian, disidentul Ahmed Chalabi, presupune gruparea in Iran a fortelor militare irakiene ale opozitiei si lansarea unui atac masiv in sudul tarii. Urmeaza stabilirea unui cartier general al opozitiei si recunoasterea Guvernului provizoriu Chalabi pe plan international. Raspunderea pentru lupta impotriva armatei trimise de Bagdad impotriva -fortelor invadatoare- din sud le revine bombardierelor si fortelor speciale americane, care au actionat cu succes impotriva lui Saddam Hussein in timpul Razboiului din Golf.
Rechinii de la Washington
Intentiile razboinice ale lui Chalabi, care incearca sa profite de campania antiterorista pentru a se instala in fotoliul prezidential de la Bagdad, au provocat dezbateri furtunoase la Bagdad, scrie publicatia -The New Yorker-. In articolul -Rechinii irakieni-, autorul articolului comenteaza divergentele dintre Pentagon si Departamentul de Stat cu privire la un eventual razboi impotriva Irakului. -Au castigat in Afganistan, desi toata lumea spunea ca acest lucru nu se va intampla, si acum vor sa profite si sa treaca la faza urmatoare-, scrie Seymour Hersh despre radicalii de la Washington.
Problema nu este insa castigarea efectiva a infruntarii armate, ci opozitia europeana fata de interventia impotriva Bagdadului, precum si incertitudinea care planeaza asupra viitorului unui Irak fara mana de fier a lui Saddam Hussein. Un Irak care risca o impartire rapida si haotica in trei mici comunitati potrivnice una alteia – arabii siiti in sud, triburile divizate din centrul tarii si kurzii din nord. Iar nimeni nu doreste acest lucru. In plus, informatiile de care dispun serviciile secrete americane sunt trunchiate si foarte putine, fapt pentru care, in Irak, americanii ar actiona oarecum in necunostinta de cauza, sustin pacifistii de la Casa Alba.
Cat despre Iran, -acesta este noul nostru prieten-, scrie mai departe jurnalistul american. -Ne-au ajutat in Afganistan si, cu siguranta, sunt mult mai moderati decat inainte. Singura problema cu moderatii de la Teheran, in fruntea carora se afla chiar presedintele tarii, Mohammed Khatami, este ca se afla intr-un razboi permanent cu fundamentalistii, care ocupa in continuare pozitii-cheie si care sprijina terorismul-.
In aceste conditii, o decizie finala in problema Irak nu este asteptata mai devreme de patru-cinci luni.
Kenya impotriva Somaliei
Oricum, ideea atacarii unui stat banuit de gazduirea unor grupari teroriste de pe teritoriul sau cu ajutorul trupelor altui stat pare sa fie preferata de americani. Dovada este faptul ca, in cazul Somaliei, se tot vorbeste despre folosirea bazelor din statul vecin Kenya pentru lansarea unor eventuale atacuri aeriene. Aceasta, in pofida declaratiilor Guvernului interimar somalez, care infirma existenta pe teritoriul sau a unor tabere de antrenament teroriste, dar si a reticentei manifestate de Kenya, unde traieste o importanta comunistate somaleza, fata de ideea gazduirii militarilor Statelor Unite. O posibila intelegere in acest sens ar putea fi totusi incheiata de presedintele kenyan Daniel Arap Moi, in schimbul unui ajutor economic substantial.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
