Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a declarat ieri că dacă cineva se gåndește că se va relua creditarea pentru populație așa cum a fost pånă în 2007 „să uite acest lucru“, pentru că nu mai este posibil și că băncile ar trebui să se orienteze către creditarea firmelor.
„Dacă cineva se gåndește că se va relua creditarea cum a fost pånă în 2007, consum pe datorie, să uite acest lucru, pentru că Romånia deja trăiește pe datorie într-o măsură foarte mare. Băncile însele ar trebui să se reorienteze dinspre creditarea de consum, care nu are cum să crească, pentru că populația, care a fost solvabilă și bancabilă, deja a luat credite și să se orienteze către producție și către firme… Dacă și băncile comerciale vor rămåne cu mentalitatea din 2006-2007 și vor face tot ce știu ele mai bine s-ar putea să avem probleme, dar nu vor fi bani, așa că orice ar vrea ele să facă nu vor putea să facă“, a spus Lazea.
Acesta a explicat că deficitul de cont curent, chiar după ce a avut acea ajustare masivă de la 13 % la circa 4% din PIB, continuă să fie unul dintre cele mai mari din Europa, doar Turcia, Grecia și Portugalia avånd în momentul de față un deficit de cont curent mai mare. Lazea a spus că aceasta înseamnă că țările din Europa nu vor tolera o creștere a traiului pe datorie.
Pe de altă parte, economistul-șef al BNR a mai declarat că, potrivit definiției FMI, creditele neperformante sunt acele credite care prezintă o întårziere la plată de peste 90 de zile și/sau o inițiere a procedurilor judiciare asupra debitorului. Potrivit acestuia, raportul NPL (non-performing loan) în total credite era în aprilie 2011 de 13%.
Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank România, consideră că potențialul de creditare pe zona de retail este minim, dacă se ia în considerare nivelul actual al veniturilor populației, și va rămâne scăzut în următorii 2-3 ani.
„Nivelul dobânzilor este la un nivel minim istoric la lei și la valută. Însă cererea de credite rămâne scăzută. Există 200.000 de interogări pe lună față de circa un milion înainte de criză. (…) Volumele de credite noi acoperă practic doar ce ajunge la maturitate“, a spus Dumitru.
Economistul a explicat că serviciul datoriei ca procent din PIB este destul de ridicat în România, astfel că, la nivelul veniturilor din prezent, potențialul de creditare este limitat.
„Perioada banilor ușori s-a terminat. Atunci îți luai un credit și toată economia creștea. În momentul de față, ca să faci afaceri îți trebuie și știință“, a arătat Dumitru.
La sfårșitul săptmånii trecute, Mediafax a prezentat date dintr-un proiect de regulament prezentat ca fiind elaborat de BNR, potrivit caruia creditele de consum ar putea avea o scadență de cel mult cinci ani, iar clienții trebuie să aducă garanții de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la împrumuturile imobiliare în euro avansul va fi de cel puțin 30%.
Potrivit aceluiași proiect, banca centrală are în vedere limitarea maturităților la creditele de consum la cel mult cinci ani, față de 20 de ani perioada maximă practicată în prezent pe piața bancară pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă.
Purtătorul de cuvånt al BNR a declarat că banca centrală nu are un proiect de regulament care să impună noi norme la accesarea de credite de consum sau credite imobiliare.
„Cånd BNR are un proiect de regulament, pentru că trăim într-o țară democratică, acesta este supus dezbaterii publice. Nu există un astfel de proiect“, preciza Șteț.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
