Acasă Actualitate Din mormânt, eroul Agache îl poate da afară pe Frunda din Senat

Din mormânt, eroul Agache îl poate da afară pe Frunda din Senat

DISTRIBUIȚI

Senatorul UDMR Gyorgy Frunda probabil nu s-a gåndit niciodată că atunci cånd îi apăra cu vehemență la CEDO pe ucigașii maghiari ai maiorului de poliție romån Aurel Agache își punea la bătaie chiar mandatul de parlamentar. La circa 21 de ani de la teribila crimă comisă la Tårgu Secuiesc asupra maiorului de poliție Aurel Agache, în ziua de 22 decembrie 1989, acest episod negru rămåne alături de linșajul colonelui Gheorghe Trosca din fața MApN un moment greu de șters din memoria colectivă a poporului romån. Mai grav este faptul că atåt criminalii colonelului Trosca, cåt și cei ai maiorului Agache au scăpat nepedepsiți, fie cu ajutorul Moscovei, fie cu cel al Budapestei. În cazul criminalilor maiorului Agache, un rol important, dacă nu chiar decisiv, în salvarea lor de la pedeapsa cuvenită îi revine senatorului UDMR Gyorgy Frunda, actualul președinte al Comisiei pentru drepturile omului. Acesta s-a implicat în acest caz în special din oportunism politic pentru a atrage simpatia acelei părți extremiste ale comunității maghiare care dorea ca ucigașii de etnie maghiară să scape bazma curată. Pe tot parcursul acestui proces, încheiat abia în 2007,  Frunda a încercat să tragă această poveste pe partea de componentă etnică și să se folosească de tot felul de presiuni în calitate de politician (venea fără robă de avocat la procese – n.r.) și avize medicale pentru ca etnicii pe care îi reprezenta să nu își execute pedepsele. Ba mai mult, unii dintre aceștia chiar au reușit să fugă în Ungaria de unde nu au mai putut fi extrădați în ciuda unor mandate internaționale de aducere și executare a pedepsei în Romånia. Ceea ce este însă mai grav este faptul că Frunda a abordat acest proces în calitate de avocat al celor patru criminali și că și-a exercitat funcția de avocat-senator împotriva statului romån la CEDO, conform Hotărårii din 27 septembrie 2007 în Cauza Reiner și alții împotriva Romåniei.
Conform acestui document postat pe site-ul oficial al Curții de la Strasbourg, „La originea cauzei se află o cerere (nr. 1505/02) îndreptată împotriva României, prin care 4 cetățeni ai acestui stat, domnii Anton Reiner, Octavian Paizs, Dezideriu Hejja și Ioan Konrad (reclamanții), au sesizat Curtea la data de 10 septembrie 2001 în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). Reclamanții sunt reprezentați de domnul G. Frunda, avocat din Târgu Mureș. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, domnul Răzvan-Horațiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe“.
Avocatul celor patru ucigași, senatorul UDMR Gyorgy Frunda, a susținut în permanență nevinovăția lor și a cerut rejudecarea cazului. Avocatul familiei Agache, Mariana Ștefan, declara în 2009 că, prin reprezentarea acestor criminali pe care el însuși i-a ridicat la rangul de martiri ai Revoluției, Frunda a încălcat dispozițiile legale în ceea ce privește statutul avocaților-parlamentari, în ideea că un avocat parlamentar nu are dreptul de a pleda împotriva statului român.

Încălcare premeditată a legii

Ziarul „Curentul“ amintește și de Legea 161/2003, care spune la articolul 82,  aliniatul 3 că „deputatul sau senatorul nu poate să pledeze în cauzele civile sau comerciale împotriva statului, a autorităților sau instituțiilor publice, a companiilor naționale ori a societăților naționale în care acestea sunt părți. De asemenea, nu poate să pledeze în procese intentate statului român, în fața instanțelor internaționale“. În concluzie, dacă legea s-ar aplica într-un sistem juridic normal, mai puțin corupt și interesat precum cel din România, Frunda și-ar putea atrage pierderea mandatului de senator. Odată cu înființarea în 2007 a ANI, lucrurile s-au mai complicat și pentru Frunda, un mare iubitor al instituției menționate anterior, iar acum acesta riscă pierderea mandatului de parlamentar. Calitatea de senator și de avocat pledant la CEDO pentru ucigașii maiorului Agache îl plasează pe marele politician al UDMR în sfera incompatibilității cu funcția de parlamentar, după cum ne-au declarat surse juridice. Dacă ANI va constata incompatibilitatea în care s-a aflat Frunda, aceasta și-ar putea pierde mandatul de parlamentar, câștigat cu trudă printre radicalii maghiari.

Cronologie

La 10 septembrie 2001, conform cronologiei postate pe site-ul agache.org, senatorul Gyorgy Frunda, avocatul condamnaților din Târgu-Secuiesc (Hejja Dezideriu, Paizs Octavian, Reiner Anton și Konrad Janos), a înaintat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg o plângere împotriva statului român. Anton Reiner, Octavian Paizs, Dezideriu Hejja și Ioan Konrad au sesizat Curtea în virtutea art. 34 din Convenția privind apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Dosarul are nr. 1505/02 și se referă la încălcarea dreptului lor la un proces echitabil sub un dublu aspect: durata nerezonabilă a procedurii penale inițiate împotriva lor și nerespectarea dreptului de a obține audierea martorilor acuzării. S-a subliniat faptul că judecătorii de la Tribunalul Municipiului București, cât și de la Curtea de Apel București au hotărât audierea tuturor martorilor și confruntarea acestora cu inculpații, pentru ca după aceea să revină asupra deciziilor lor și să soluționeze problema pe fond încălcând astfel principiul contradictorialității. S-a mai plâns și de încălcarea de către statul român a art. 14 din convenția pentru apărarea drepturilor omului privind discriminarea pe criterii etnice. Până să depună această plângere, Frunda a tras, pe parcursul celor 10 ani, tot felul de sfori pentru a obține diverse adeverințe medicale de la doctori membri ai UDMR, cum că acești clienți ai săi nu pot face detenție din cauza unor probleme medicale. În 2009, la sfârșitul lunii septembrie, CEDO a pronunțat sentința, prin care a dat câștig de cauză, parțial, celor care l-au ucis cu bestialitate, în timpul Revoluției din decembrie 1989, pe maiorul de miliție Aurel Agache.

Criminali grațiați de criminali

Așa cum a avut grijă și de criminalul GRU, Nicolae Militaru, Ilici Iliescu nu s-a putut abține să nu aibă grijă și de cei care au comis odioasa crimă asupra lui Aurel Agache. Sub presiunea scrisorilor și petițiilor UDMR, venite în special din partea organismelor clericale ungurești din România, Ilici cedează și îl grațiază pe unul dintre criminali – Reiner Anton. În cursul zilei de 24 decembrie 2002, capii bisericilor istorice maghiare din România i-au cerut președintelui României de atunci, Ion Iliescu, să-l grațieze pe Reiner Anton, unul din ucigașii colonelului post mortem Agache Aurel. Faptul a fost confirmat și de către episcopul Tokes Laszlo pe data de 23 decembrie 2002, într-o conferință de presă ținută la Oradea. În scrisoarea trimisă președintelui României se menționa faptul că în urma evenimentelor din decembrie 1989 doar Reiner Anton se află în închisoare, în timp ce nu există nicio altă persoană închisă ca urmare a uciderii celor aproximativ 1.100 de eroi martiri. În aceeași scrisoare se menționează că în lipsa condamnatului Reiner a fost pornită și acțiunea de confiscare a locuinței personale în contul daunelor morale.

Cadou de Crăciun pentru ucigași

Scrisoarea este semnată de către cardinalul romano-catolic Jakubinyi Gyorgy, de către episcopii reformați Pap Geza și Tokes Laszlo, de către episcopul bisericii evanghelice maghiare Mozes Arpad, de conducătorul bisericii Unitariene Szabo Arpad și de către episcopul romano-catolic Tempfli Jozsef, are la bază spiritul sărbătorilor de Crăciun și al revoluției din Decembrie 1989 și este motivată de dorința capilor bisericilor istorice maghiare ca acest condamnat să petreacă sărbătorile alături de familie și pentru a se mai reduce din tensiunile interetnice existente. Atunci, președintele UDMR Marko Bela a declarat într-o conferință de presă că și UDMR-ul a avut un rol important în trimiterea acestei infame epistole în numele unor criminali cu sânge rece.

Cazul Agache

Actuala zonă a Covasnei și Harghitei, care se cere acum autonomă și organizată pe criterii etnice, a fost în zilele tulburi ale Revoluției din ‘89 un adevărat focar de violență, mai mulți ofițeri și subofițeri fiind călcalți în picioare și uciși cu bestialitate. Uciderea lui Aurel Agache s-a consumat pe 22 decembrie 1989. În vârstă de 43 de ani, Agache, șeful secției economice din Miliție, a fost lovit cu bâte și cu alte obiecte contondente într-o piață publică. În primă fază, acesta a reușit să scape din mâinile mulțumii și să fugă spre centrul orașului. A fost urmărit de un grup numeros de persoane, care l-au prins lângă fântâna din parcul central și au început din nou să-l lovească. Instinctul de autoconservare avea să funcționeze din nou și astfel a reușit să se ascundă într-o farmacie din zonă. Din mulțimea furioasă s-au desprins patru-cinci persoane care au intrat în farmacie și l-au scos afară pe milițian. Acesta nu era înarmat când a fost atacat, întrucât toți milițienii din Târgu Secuiesc depuseseră armele în acea dimineață, ca urmare a ordinului venit de la București. Csesznek Oliver, unul dintre martorii oculari, a declarat la Procuratură: „La un moment dat, numitul Agache a fost lovit în cap cu lancea unui steag, care în acel moment s-a rupt, iar cel lovit a căzut în genunchi. Rețin că a venit dinspre magazinul «Sport» un bărbat de statură mijlocie, care striga să se dea lumea la o parte, deoarece el este măcelar și o să-l taie pe Agache în bucăți“. Nu toată lumea aflată în zonă a vrut „să-l pedepsească“ pe maiorul Agache, unii chiar au chemat Salvarea, dar pe fondul amenințărilor criminalilor săi, aceștia s-au văzut nevoiți să renunțe. Mai multe persoane agresive, dintre care procurorii i-au identificat ulterior pe Octavian Paisz și pe Dezideriu Hejja, l-au scos pe maior afară din Salvare, după care au început să-l bată în continuare cu toate că acesta nu mai mișca de minute bune. Deși au constatat moartea sa, agresorii i-au profanat trupul în morbide feluri. Într-un ochi i-a fost înfiptă o monedă, în celălalt emblema de pe caschetă, iar în gură i-a fost pus un șobolan mort. Trupul acestuia avea să rămână, la fel ca al colonelului Trosca la București, mai multe ore în stradă pentru a fi batjocorit de „revoluționarii“ instigați de agresorii săi. Acțiunea a fost una premeditată, deoarece în aceeași seară de 22 decembrie 1989 mai multe persoane necunoscute au pătruns în casa maiorului Agache, pe care au devastat-o, iar în final au vrut să o incendieze, dar au fost opriți de vecinii ale căror case erau puse în pericol. Astfel de persoane au fost apărate de actualul senatorul UDMR, Gyorgy Frunda, președintele Comisiei pentru Drepturile Omnului din Senat, un om pentru care barbaria și crima este egală cu așa-zisa apărare a drepturilor etnice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.