Țara noastră și-ar putea tripla exporturile, putând asigura necesarul de consum pentru circa patru Românii, dacă ar atinge productivitatea medie la nivel european, a declarat, ieri, economistul-șef al BCR, Lucian Anghel. „Potențialul de dezvoltare a agriculturii din România este fantastic pentru că nu există un alt domeniu în care să fie pe locul cinci în EU 27, luând în considerare suprafața arabilă existentă. În anul 2010, țara noastră s-a clasat în Top 10 producători de porumb la nivel mondial, cu o producție de peste nouă milioane de tone, într-un an cu condiții meteo favorabile“, a precizat Anghel, într-o conferință de prezentare a raportului anual pe agricultură.
Raportul arată că, dacă productivitatea României ar fi fost similară cu cea din Franța, producția de porumb ar fi de circa 20 milioane de tone, de peste două ori mai mult, iar cea de cereale de 15 milioane de tone, cu 2,6 ori mai mult față de nivelul actual.
Cu toate că agricultura din România are o pondere importantă în PIB, de circa 7%, comparativ cu Franța – 2%, Polonia – 4%, Ungaria – 4%, sau Bulgaria – 6%, agricultura a oferit o susținere destul de firavă în ceea ce privește creșterea economică în ultimii zece ani comparativ cu ponderea sa în PIB, în principal ca urmare a dependenței mari de condițiile meteo și a investițiilor reduse, se arată în analiză.
Anghel a estimat că ponderea agriculturii în PIB va crește în acest an cu 0,3%, la o creștere economică de 2%.
Suprafață mare, randament mic
În România, la cultura de cartofi, cu toate că ocupă locul trei în Europa, după Polonia și Germania, în ceea ce privește suprafața cultivabilă, randamentul per hectar este sub cel din Ungaria și Polonia, în timp ce, la legume, producția acopera 50-60% din consumul intern, apelându-se la importuri. La floarea soarelui, România ocupă primul loc în Europa ca suprafață de producție, respectiv 840.000 hectare, și este în topul primilor cinci cultivatori, cu o producție medie de peste 14 milioane de tone.
„Agricultura organică este o nișă pe care o putem exploata și cred că România are spațiul necesar, fiind un sector mai puțin dezvoltat chiar și în Franța“, a adăugat economistul.
Astfel, suprafața cultivată cu produse organice este de 1,2%, aproape 67% fiind destinată cerealelor, iar 27% culturilor industriale. Legumele au numai 0,4% din suprafața cultivată cu produse organice.
„În România sunt multe persoane implicate în agricultură, însă productivitatea este redusă, dacă facem o comparație cu Franța, unde 5% din populație este angajată în acest sector, cu o productivitate de 45%. Mai mult de două milioane de români lucrează în agricultură în România, ceea ce este cu 2,5 mai mult față de Franța. (…) Trainingul este un aspect important, însă în România numai 1% dintre ferme beneficiază de formare agricolă completă. În România se consideră că agricultura se face din experiență, se moștenește din tată în fiu“, a explicat Anghel.
De asemenea, exploatațiile de subzistență au o pondere foarte mare în România. Principalele slăbiciuni ale exploatațiilor de subzistență și semi-subzistență sunt capacitatea scăzută de investiții și orientarea slabă spre piețele de consum, potrivit aceluiași studiu.
Analiza a luat în calcul datele Eurostat și ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
