Institutul pentru Politici Publice a dat ieri publicitatii datele financiare obtinute de la Secretariatul General al Camerei Deputatilor privind cheltuielile parlamentarilor in perioada 2001-2004. Potrivit acestor informatii, exista parlamentari care au decontat cheltuieli de cazare cu 100 de zile mai mult decat are un an, deputati care-si cumpara cate un laptop pe an si altii care vorbesc la telefon de 700 milioane de lei. Raportul prezinta structurat deconturile referitoare la sumele forfetare alocate, telefonia mobila, benzina, diurna primita si achizitionarea de mijloace fixe. O analiza succinta ne demonstreaza o lipsa crasa de rigoare in cheltuirea fondurilor publice si carente de management tolerate de conducerea Camerei. De asemenea, in topul defalcat pe tipuri de cheltuieli, se remarca prezenta constanta a unor parlamentari, mari consumatori de fonduri. Este vorba de Constantin Nita, Alexandru Lapusan si Eserghep Gelil, aflati in aproape toate clasamentele costurilor anuale.
La capitolul cheltuieli de cazare ale deputatilor, campionul absolut este Constantin Nita, ales in anul 2000 pe listele PDSR Brasov, actualmente deputat PSD in aceeasi circumscriptie. Potrivit raportului facut de Institutul pentru Politici Publice (IPP) in 2002, lui Constantin Nita i s-au decontat aproximativ 832 milioane de lei cheltuieli de cazare, iar raportand aceasta suma la tariful mediu de 1.880.000 lei/zi, rezulta ca deputatului i-au fost decontate 492 de zile pe an. -Performerului- Nita ii sufla in ceafa Alexandru Lapusan, deputat PDSR de Cluj, care pentru cele 373 de zile de cazare a primit 700 milioane de lei. Cei doi se afla si in topul primilor cinci privind cheltuielile cu telefonia mobila ale deputatilor. De mentionat ca de privilegiul decontarii abonamentului pentru convorbirile interne se bucura toti deputatii. Intr-un drept la replica, deputatul Constantin Nita mentioneaza: -Pe parcursul anilor 2001-2004 am fost cazat numai la Hotel Bucuresti. In perioada mentionata am indeplinit functia de secretar si de vicepresedinte al Biroului Permanent, din aceasta calitate derivand cazarea mea intr-un apartament la hotelul mentionat. Toate cheltuielile pentru cazare se incadreaza in baremurile stabilite prin Legea 53 art. 21 alin. (3) si prin hotararile Biroului Permanent al Camerei Deputatilor – nr. 11/1993 si 929/20001 – privind cazarea in apartament pentru membrii Biroului permanent in perioada cat detin aceasta functie-.
Convorbiri telefonice de sute de milioane
Intre anii 2001-2002, bugetul Camerei a suportat si contravaloarea convorbirilor efectuate de membrii Biroului Permanent, iar in 2003, in aceasta categorie au fost inclusi si liderii grupurilor parlamentare. Aici, in fruntea clasamentului se afla Laszlo Borbely, secretar iar apoi chestor al Biroului Permanent, care in perioada mandatului 2001-2004 a usurat bugetul de aproximativ 700 milioane de lei, adica totalul costurilor anuale ce depasesc valoarea abonamentului lunar de 40 de dolari. Un caz interesant este al deputatului PRM de Constanta, Eserghep Gelil, chestor al Biroului Permanent, care a decontat in 2004 mai mult decat presedintele BP, Valer Dorneanu, in patru ani, adica aproximativ 100 milioane de lei. Din nou, Lapusan ramane in top si la capitolul cheltuieli cu achizitionarea de mijloace fixe. Din 2002, el este fericitul posesor al doua laptopuri, cu valori de 60, respectiv 55 milioane de lei, la acea data.
In Camera Deputatilor, benzina curge garla
Referitor la limitele maxime cheltuite pentru combustibil, deputatii Andrei Ioan si Eugen Nicolicea au fost cei mai constiinciosi cu deplasarile in teritoriu, ei cheltuind peste 85 milioane de lei. Pentru ca legislatia permite deputatilor sa-si organizeze, separat sau prin asociere, birouri in circumscriptiile electorale in care au fost alesi, asociatia PSDR Prahova este lider la acest capitol, cu sume cuprinse intre 274 si 416 milioane de lei. Nici PNL Prahova nu s-a lasat mai prejos, numai in 2002 cheltuind peste 125 de milioane. Unul din drepturile deputatilor este si cel privind incasarea unei sume forfetare lunare, egala cu indemnizatia bruta. De data aceasta, omniprezentul Constantin Nita pierde cateva locuri in top, ajungand pe locul sase, cu cheltuieli in 2003 de 383 de milioane. -Vedeta- este Ioan Miclea, deputat PRM, cu aproximativ 400 de milioane. In clasamentul valorilor anuale ale indemnizatiei declarate de deputati ii gasim din nou pe Constantin Nita si Eserghep Gelil, care in baza Ordonantei 14/2005, privind modificarea formularelor de declarare a averilor, au declarat in luna mai 2005 valori anuale ale indemnizatiei de 420 milioane de lei, respectiv 392 de milioane. Bugetul Camerei a prevazut in 2002 investitii pentru Palatul Parlamentului de 46 miliarde de lei, in 2001, de 177 miliarde, iar pentru -definitivarea si amenajarea parcului subteran de pe platforma Palatului Parlamentului- s-au alocat in 2002 23 de miliarde si 11 miliarde in 2001. Potrivit Regulamentului Camerei Deputatilor, includerea cheltuielilor de capital in bugetul propriu se face cu consultarea guvernului.
-Saga- documentelor
IPP a adresat la inceputul lui noiembrie 2003 o solicitare Camerei Deputatilor pentru a primi informatiile privind cheltuielile defalcate pentru fiecare parlamentar, de la inceputul mandatului 2001. Folosindu-se de prevederile Legii 544 privind accesul la informatia publica si in urma refuzului secretariatului de a furniza datele necesare, IPP a actionat in instanta aceasta institutie, iar dupa aproximativ un an si doua luni, in ianuarie 2005, a reusit sa obtina documentele. Adrian Moraru, director de programe IPP, a afirmat ca in prezent se lupta cu guvernul Tariceanu pentru a obtine contractele Bechtel, Vinci si EADS, iar clauzele de confidentialitate invocate de executiv sunt nule, in conditiile in care este vorba de achizitii publice. Acelasi tip de solicitari au fost adresate si Senatului Romaniei, care de o luna jumatate nu a catadicsit sa dea un raspuns. Singura institutie abilitata sa faca un audit al cheltuielilor celor doua Camere este Curtea de Conturi, care a ramas si ea muta la cererile IPP.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
