Sute de milioane de dolari. Atat au costat lucrarile de inchidere, ecologizare si refacere socio-economica a minelor, care au inceput in urma cu aproximativ sase ani. Primele astfel de lucrari au fost realizate cu bani de la bugetul statului, incepand cu 1999, iar din 2000 aceste operatiuni au fost continuate cu sprijinul Bancii Mondiale.
In prima faza, a existat un proiect-pilot derulat de Ministerul Economiei si Comertului (MEC) – -Inchiderea Minelor si Atenuarea Impactului Social-, prin intermediul caruia s-au finalizat lucrari de dezafectare a terenului si ecologizarea la 31 de mine. Pentru acesta, guvernul a participat cu suma de 12,75 milioane de dolari, la care se adauga imprumutul de 44 milioane de dolari de la BM, suma din care s-a folosit pana acum doar jumatate. Pana in acest moment, au fost incheiate lucrarile la minele Florimunda, Ruschita, Armasesti, Berbesti Berevoiesti, Cerna, Cucesti, Godeni, Rogojelu, Rosiuta, Baia Borsa, Leorda, Rafira, Vermesti si o parte din zona Lesu Ursului. In schimb, in zona de sud-est au ramas de terminat lucrarile de la Lupoaia si Rogojelu, ce au ca termen de finalizare luna octombrie a acestui an.
Ministerul Mediului controleaza modul in care se fac ecologizarile
Toate inchiderile de mine – inclusiv componentele de mediu – sunt derulate de MEC prin Agentia Nationala pentru Resurse Minerale. Nicolae Heredea, consilier al secretarului de stat pe probleme de mediu Popescu Constantin, spune ca -structurile locale ale Ministerului Mediului – agentii locale si regionale de protectia mediului – sunt implicate doar in faze de autorizare a diferitelor categorii de lucrari din domeniul inchiderii minelor-. Adevarata contributie pe care o are MMGA la lucrarile de inchidere a minelor este adusa de Garda de Mediu, care are atributii de verificare si control al modului de realizare a operatiunilor de reconstructie ecologica si protectie a mediului.
60 milioane de dolari pentru regenerarea sociala
MEC deruleaza in prezent lucrari de ecologizare a 34 de mine ce au activitatea oprita inca din 2004. Proiectul se numeste -Inchiderea minelor, refacerea mediului si regenerare socio-economica- si se desfasoara tot cu sprijinul Bancii Mondiale. Ultimul imprumut extern este in valoare totala de 120 milioane de dolari, din care jumatate merg spre finalizarea inchiderii minelor, iar cealalta jumatate spre regenerarea sociala a zonei.
-In momentul in care se inchide o mina, pe langa spatiul geografic neecologizat, mai raman si oameni pe dinafara-, spune Cosmin Ardeleanu, director la unitatea de management al proiectului. Tocmai de aceea exista o componenta de atenuare a impactului social, care urmareste sa reintegreze aceste persoane in circuitul economic si social-. In acest sens, pana acum, MEC a acordat stimulente financiare pentru firme care au angajat peste 7.200 de persoane dintre minerii disponibilizati si 2.963 de microcredite pentru IMM-uri si intreprinderi familiale, dezvoltate de persoanele disponibilizate. De asemenea, au fost infiintate 10 centre de afaceri, care au capacitatea de a incuba circa 300 de firme.
Inchiderea minelor din Valea Jiului costa 17 milioane de dolari
In cadrul ultimului proiect, dintr-un total de 34, au fost nominalizate pentru inchidere 20 de mine si cariere. Dintre acestea, in Valea Jiului au fost selectate patru mine- Petrila, Livezeni, Uricani si Lupeni – ce au fost introduse in planul de ecologizare, alaturi de perimetrele invecinate. Ministerul Economiei a anuntat ca suma totala alocata pentru ecologizare la minele din Valea Jiului se ridica la 17 milioane de dolari. Pentru finalizarea listei, ministrul Ioan Codrut Seres a cerut propuneri din partea sindicatelor de minerit si a companiilor miniere si a mentionat ca -selectia minelor pentru noul imprumut s-a facut in functie de mai multe criterii. Printre acestea se numara problemele deosebite de protectia mediului, marirea impactului social produs de inchiderea minelor, valoarea si complexitatea lucrarilor.
In cinci ani, Romania trebuie sa returneze banii
-Exista o procedura a Bancii Mondiale, prin care cel de-al doilea proiect a fost semnat anul acesta in februarie, iar imprumutul a fost declarat efectiv abia in luna mai-, explica Cosmin Ardelean. Fiecare imprumut are o perioada de gratie de cinci ani, iar banii urmeaza sa fie returnati in transe. -Avantajul imprumutului de la Banca Mondiala este ca dobanda este mult mai mica decat creditele la care Romania are acces in mod normal pe piata internationala-, mai adauga Ardeleanu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
